Este nevoie de mobilizarea societății românești pentru vârstnicii singuri. Fii alături de ei chiar de azi!

România – singurătatea vârstnicilor, cel mai mare dușman

În România, 15% dintre români spuneau că se simt singuri încă din 2011, conform statisticilor. Din păcate, România e una dintre țările cu un ridicat nivel de singurătate din Europa. Sectorul de vârstă extrem de afectat este cel al vârstnicilor, unul din doi seniori suferind de această ”boală”. Pentru oamenii în vârstă, singurătatea este copleșitoare, mulți dintre ei susținând că îi omoară cu zile. Totodată, aduce cu ea un risc crescut de depresie, anxietate, demență și boli arteriale. În timpul pandemiei, fenomenul de singurătate în rândul seniorilor României s-a agravat, circa 1 milion de vârstnici au traversat această criză singuri, simțind acut sentimentul de singurătate, starea de anxietate și lipsa accesului la servicii esențiale. Vârstnicii de azi sunt cei care au fost ca noi cu ani în urmă și au sperat la o bătrânețe demnă.

”Singurătatea este cel mai crunt dușman și nu m-am gândit în tinerețe că o să ajung în această situație. Când eram tânăr aveam impresia că tot cursul vieții va fi la fel. E greu să nu ai cui să îi spui bună dimineata sau noapte bună. Cea mai mare bucurie în viață este să ai o persoană alături, cu care să bei o cafea dimineata și cu care să schimbi două vorbe. A trecut ceva timp de când nu am mai băut o cafea cu cineva. Îmi place când mă sunați și îmi spuneți că nu ați terminat cafeaua, am impresia că suntem în aceeași încăpere și putem povesti la o ceașcă de cafea”, este mărturia unui vârstnic de 76 de ani, beneficiar al serviciului de reapelare săptămânală de la Telefonul Vârstnicului, singura linie telefonică națională, gratuită și confidențială destinată persoanelor în vârstă din România.

Populația României numără astăzi 3,86 milioane de vârstnici (65+), reprezentând 17.6% din populație, potrivit datelor provizorii furnizate de Institutul Național de Statistică, la 1 iulie 2022.

România se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populației. Se preconizează că, până în anul 2050, persoanele vârstnice vor reprezenta aproape 1/3 din populația României (27,7%), iar ponderea persoanelor în vârstă de peste 80 de ani va crește de la nivelul actual de 4,8% la 8,5%, potrivit analizei recente realizate de către Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Cum tendința de îmbătrânire demografică se păstrează, atunci vom observa un profund impact asupra generațiilor viitoare și asupra domeniilor de activitate economică și socială: piața muncii, protecția socială, educația, cultura.

Există speranță, există perspective

La nivel internațional și înstituțional, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat perioada 2021-2030 Deceniul privind îmbătrânirea în condiții bune de sănătateși a cerut Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) să conducă punerea în aplicare. Guverne, societate civilă, agenții internaționale, profesioniști, mediul academic, mass-media și sectorul privat sunt, astfel, invitați la 10 ani de colaborare globală, de acțiuni concrete, cu rol catalizator, care să reducă inegalitățile în materie de sănătate și să îmbunătățească viața persoanelor în vârstă, a familiilor și comunităților acestora în primul rând prin: schimbarea modului în care gândim, simțim și acționăm față de problema îmbătrânirii, dezvoltarea comunităților, astfel încât să încurajeze îmbătrânirea activă,furnizarea de servicii integrate de îngrijire centrate pe persoană și de servicii primare de sănătate care să răspundă nevoilor persoanelor în vârstă. În ceea ce privește România, aceasta este responsabilă de implementarea și gestionarea măsurilor proaspetei Strategii privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă (2023-2030).

Până când vor fi implementate noi sau actualizate prevederi, varstnicii din jurul nostru au nevoie acum de sprijin. Pentru ca ei să nu sufere sau să sufere mai puțin, de singurătate sau depresie, este necesar ca fiecare dintre noi să ne mobilizăm și să aducem o schimbare. Bâtrânețea este o perioadă a vieții în care fiecare dintre noi visăm să ajungem. Și tare am vrea să o privim cu speranță și să o trăim alături de cei dragi.

Ca persoană responsabilă, ce poți face pentru a ajuta vârstnicii singuri?

Cea mai mare parte a ajutorului pe care îl poți oferi pentru cei dragi depinde de gravitatea singurătății și a depresiei lor, motiv pentru care este esențial să înțelegi situația în care se află. Pentru fiecare dintre noi este important să ne amintim că fiecare situație este diferită și că singurătatea este o problemă care este adesea trecută cu vederea.

Ia-ți puțin timp și fii atent în jur, deoarece nu știi niciodată prin ce pot trece varstnicii cei dragi ai tăi sau chiar bătrânica de vizavi. Oameni care, parcă, uneori, sunt invizibili… Pensionari fără sprijin, care trăiesc adevărate drame, afectați de pierderea celor dragi, de neputință, lipsuri materiale, boli supărătoare sau izolare. Ajunși la o vârstă înaintată, fără ajutor, așteaptă zile în șir ca cineva să le calce pragul ori ca telefonul să sune pentru a auzi o voce. Un mic sprijin practic, emoțional sau material, oferit la nevoie, le înseninează zilele și oferă acestor oameni demnitatea și motivația de a trăi.

Poți începe prin a consulta site-uri informative, precum ale direcțiilor generale de asistență socială din comunitatea unde locuiesc seniorii sau să afli despre servicii sociale acordate persoanelor vârstnice de către organizații nonguvernamentale, Fundația Regală Margareta a României fiind una dintre organizațiile cu un impact amplu și proiecte naționale, precum Centrele Generații, Fondul pentru Vârstnici sau Telefonul Vârstnicului.

În această perioadă, până pe 25 mai a.c., ai oportunitatea de a face ceva concret – redirecționează în mod gratuit 3,5% din impozitul pe venitul personal, fie obținut din salariu, fie din activități independente, dividende sau drepturi de autor. Completează Formularul 230 sau opțiunea din Declarația Unică – https://www.frmr.ro/campania-35/ – și poți schimba viața unui vârstnic care trăiește cu povara singurătății și a bătrâneții.

Nu în ultimul rând, poți oferi îndrumare către serviciul social Telefonul Vârstnicului, singura linie telefonică națională, gratuită și confidențială destinată varstnicilor (65+) și aparținătorilor, operată de Fundația Regală Margareta a României. Aici, o mână de asistenți sociali, cu suflete mari și cu experiență în interacțiunea cu persoanele vârstnice, oferă seniorilor răspunsuri la întrebări și probleme, oferindu-le consiliere socială și îndrumare. Dacă vrei, le poți spune și despre serviciul de Reapelare săptămânală de la Telefonul Vârstnicului, care vine în sprijinul celor care se simt singuri. Fără niciun cost. Seniorii singuri sunt apelați săptămânal de către unul din asistenții sociali din echipă sau de unul dintre voluntarii special pregătiți. Totodată, voluntarii psihologi din cadrul serviciului de Consiliere psihologică oferă sedințe psihologice gratuite, prin telefon, vârstnicilor care prezintă stări de anxietate sau depresie.

Toate aceste resurse îți oferă semne suplimentare la care să fii atent, atunci când vine vorba de seniorii din jur, dar și ceea ce poți face astăzi pentru a ajuta vârstnicii singuri să aibă o bătrânețe demnă, autonomă, activă și utilă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE