Elevii din Bacău au fost întrebați la simularea Evaluării Naționale dacă „credința în Dumnezeu îi ajută”. Cum se face corectarea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Elevii din județul Bacău au susținut săptămâna trecută simularea probelor la Limba Română și la Matematică pentru Evaluarea Națională. La prima probă, cea de la Limba Română, elevii au avut de argumentat dacă credința îi poate ajuta sau nu să treacă peste probleme. Întrebarea a creat dezbateri pe rețelele sociale. „Textul nu vizează credința elevilor, ci doar gândirea critică”, spun reprezentanții Inspectoratului Școlar Bacău. Școala 9 a vorbit și cu Maria Melente, profesoară de Limba Română la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București.
Cuprins:
- Ce au avut de făcut elevii la proba de Limba Română
- Întrebarea-problemă
- Opinii contrare în spațiul online
- Profesoară: „Subiectele controversate i-au antrenat cel mai tare pe elevi”
- Întrebarea e formulată greșit și lasă loc de subiectivitate în corectare
- Cum se face punctarea
- „Textul nu vizează credința elevilor, ci doar gândirea critică”
- Ce alte subiecte s-au dat la simulări
Simularea oficială a Evaluării Naționale, organizată de Ministerul Educației, va avea loc în perioada 20-22 martie, însă inspectoratele școlare județene au posibilitatea de a organiza propriile probe, înaintea simulării oficiale. În județul Bacău, acestea au avut loc în 13 și 14 februarie. Au susținut deja simularea și elevii din alte județe, precum Ilfov, Dolj, Brăila, Timiș, Alba, Cluj și Dâmbovița. Subiectele au fost unice la nivelul fiecărui județ.
Ce au avut de făcut elevii la proba de Limba Română
La proba de Limba Română, elevii din județul Bacău au primit două subiecte cu mai multe întrebări pornind de la două texte date. Primul text a fost un fragment din volumul de povestiri „Lampa cu căciulă” al lui Florin Lăzărescu, ce surprinde un dialog între un tânăr și bunica lui despre existența lui Dumnezeu. Al doilea fragment face parte dintr-un articol publicat pe Libertatea, despre diferitele specii de maimuțe.
Elevii au avut de răspuns la câteva întrebări legate de înțelegerea textului, de gramatică și morfologie și să facă un rezumat al primului text, cel din „Lampa cu căciulă”.
Întrebarea-problemă
La subiectul A, punctul numărul 8, exercițiul sună așa:
<strong>„Crezi că credința în Dumnezeu te ajută să depășești necazurile? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1 (fragmentul din Lampa cu căciulă, n.r.)”.</strong>
Întrebarea a provocat nemulțumiri legate de temă, considerată controversată, dar și de modul în care a fost formulată, după ce site-ul dexonline a atras atenția asupra ei printr-o postare ironică pe Facebook.
„În județul Bacău, simularea la r̶e̶l̶i̶g̶i̶e̶ limba română a avut un subiect greșit – întrebarea de la punctul 8 fiind de fapt: Crezi că credința în Dumnezeu te ajută să iei notă bună la Evaluarea Națională dacă nu înveți?”, a scris dexonline pe pagina sa de Facebook.
Iar comentariile adunate la postare sunt împărțite.
Opinii contrare în spațiul online
Pe de-o parte, oamenii spun că tema religiei este una inadecvată pentru un elev de școală generală și nu are ce căuta într-un subiect de examen. Pe de altă parte, alte comentarii vorbesc despre „valorile tradiționale care deranjează”, pe când „dacă ar fi fost vorba despre un text în care erau promovate ideile celor din comunitatea LGBTQ+, totul ar fi fost bine”.
Alți utilizatori sunt de părere că nu despre tema întrebării în sine este vorba, ci doar despre modul în care elevul reușește să-și susțină ideea cu argumente și să scrie corect.
„Putea să fie Mickey Mouse în loc de Dumnezeu. Pe oamenii ăștia îi interesează să vadă cum își exprimă structurat elevii o idee, oricare ar fi ea. Nu conținutul e important aici - cum ar fi, poate, la admiterea la teologie, spre exemplu”, a scris cineva.
Pe de altă parte, unele persoane și-au exprimat teama că profesorii care vor corecta lucrările vor fi subiectivi și, în loc să puncteze calitatea textului, vor puncta sau depuncta opinia elevului.
Profesoară: „Subiectele controversate i-au antrenat cel mai tare pe elevi”
„Avem în față o discuție complexă. Deși vorbim despre o dezbatere, cred că arbitrii ar spune că adevărul e undeva la mijloc în situația aceasta”, e de părere Maria Melente, profesoară de Limba Română la Liceul Internațional de Informatică din București.
La ore, a observat ea, elevii săi au fost mult mai implicați în dezbateri și în argumentare atunci când subiectele lor au fost unele mai sensibile sau controversate, precum cele politice, religioase, morale.
„Ora de limbă și literatură română este prilejul ideal pentru a le oferi elevilor, încă din clasele mici, oportunitatea de a învăța cum să argumenteze corect nu doar din punct de vedere academic, dar și în viața cotidiană. Cum să nu pice în capcanele unor argumente goale, erori de logică sau cum să construiască un discurs coerent pe o temă dată”, a explicat Maria Melente, pentru Școala 9.
De aceea, încurajez abordarea subiectelor „sensibile” în orele de comunicare pentru a-i obișnui pe copii cu luarea unor poziții informate, în spatele cărora se află studiu și cercetare, dublate de spirit critic. Așadar, din acest punct de vedere, subiectul exercițiului propus ar fi putut reprezenta o temă de gândire antrenantă pentru adolescenți.
Întrebarea e formulată greșit și lasă loc de subiectivitate în corectare
Cu toate astea, consideră cadrul didactic, religia este o temă „deplasată” pentru un examen oficial și ar trebui să rămână doar ca punct de pornire a unor dezbateri la clasă, ca exerciții de argumentare.
Erorile sunt altele, atrage Melente atenția. În primul rând, posibilitatea ca profesorul care corectează să fie influențat de credințele personale.
În al doilea rând, modul „închis” în care a fost formulată întrebarea. Mai exact, elevii trebuie să-și argumenteze răspunsul la întrebare valorificând, adică făcând legătura cu primul text. Numai că dialogul dintre nepot și bunică „acoperă numai tangențial atotputernicia unei divinități, oricare ar fi aceasta” și nu reiese din el nici că credința ajută, nici că nu, arată Maria Melente.
„Textul-suport e un soi de discuție în contradictoriu amuzantă între nepotul evoluționist și bunica creaționistă, dar nicio replică din dialogul lor nu aprobă sau dezaprobă ipoteza anterior discutată. Prin urmare, întrebarea e formulată astfel încât elevul să nu aibă de ales atunci când se poziționează de o parte sau alta a argumentării”, spune profesoara.
Cum se face punctarea
Conform baremului, subiectul I valorează 70 de puncte, iar subiectul II, 20 de puncte. 10 puncte sunt din oficiu. Întrebarea legată de credință valorează șase puncte și se notează astfel:
– menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct;
– motivarea răspunsului menționat – 1 punct (motivare adecvată – 1 punct; încercare de motivare – 0 puncte);
– valorificarea textului indicat – două puncte (valorificare adecvată și nuanțată – două puncte; citarea sau parafrazarea unei secvențe – 1 punct; lipsa valorificării – 0 puncte);
– respectarea normelor de punctuație și a ortografiei – 1 punct (0-1 greșeli – 1 punct; două sau mai multe greșeli – 0 puncte);
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct.
Maria Melente crede, de asemenea, că este greșit inclusiv modul în care publicul a reacționat la citirea întrebării de la punctul 8 fără ca mai întâi să citească textele date elevilor spre analiză, pe baza cărora sunt formulate întrebările la examen.
„Textul nu vizează credința elevilor, ci doar gândirea critică”
Ana-Maria Egarmin, inspectorul școlar general al județului Bacău, nu a putut fi contactată telefonic pentru un punct de vedere legat de subiectele de la simularea Evaluării Naționale la Limba Română. Școala 9 i-a trimis acesteia și o solicitare pe e-mail, la care a răspuns inspectorul școlar Dorel Nistor.
El spune că elevii și părinții nu au motive de temere, pentru că nu există un singur răspuns corect, „restricționat într-o cheie religioasă”.
„Textul ales nu vizează credința elevilor, ci doar gândirea critică. Prin urmare, elevilor nu li s-a lezat libertatea de credință, ci li s-a cerut să argumenteze, în funcție de valorile în care cred”, a spus Dorel Nistor.
Manualele de Limba Română de gimnaziu includ oricum texte care fac referire, într-un fel sau altul, la Dumnezeu, divinitate și credință, adaugă inspectorul școlar, dând și câteva exemple: „Popa Tanda”, de Ioan Slavici, „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă sau „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu.
„Prin urmare, elevii sunt familiarizați pe parcursul anilor școlari cu această temă. Textul dat spre analiză oferea posibilitatea de a răspunde incluzând orice argumentație, cu respectarea propriilor convingeri, religioase sau nu”, mai afirmă Nistor, punctând, de asemenea, că profesorii care corectează lucrările „sunt instruiți să evalueze argumentele elevilor, nu convingerile lor”.
Ce alte subiecte s-au dat la simulări
Baremul pentru examenul la Limba și Literatura Română a fost publicat inițial într-o formă greșită de Inspectoratul Școlar Județean Bacău, potrivit Edupedu. La subiectul I, partea B, punctul 1 se cerea numărul diftongilor dintr-o propoziție. Varianta din primul barem era d) trei diftongi. IȘJ Bacău a corectat baremul cu răspunsul corect: a) patru diftongi.
În județul Dolj, elevii au primit, la primul subiect, un fragment din romanul „Inocenții”, de Ioana Pârvulescu, despre istoria unei familii din Brașov. Al doilea text este dintr-un articol despre sporturile de iarnă de la munte. La punctul 8, elevii au avut de făcut o argumentare pornind de la întrebarea: „Crezi că este bine să-ți ajuți prietenii la nevoie, indiferent de riscuri?”, valorificând primul text.
La Cluj, elevii de clasa a VIII-a au primit un text tot dintr-un roman al Ioanei Pârvulescu, „Invizibilii” și un fragment dintr-un interviu cu autoarea, semnat de Dana Mischie, din ziarul Adevărul. Întrebarea pentru textul argumentativ a fost: „Crezi că există obiecte care să-ți aducă noroc?”.
De asemenea, în județul Alba, cele două texte au fost din volumul „Care-i faza cu cititul?”, în care semnează 25 de autori contemporani. „Crezi că pasiunea pentru literatură începe din copilărie?”, a fost întrebarea în jurul căreia elevii au avut de construit o argumentare.
dabaca2020 21.02.2023, 21:03
Se pare ca treim intr-o lume tot mai plina de controverese . -- De ce o intrebare idioata la un examen serios , Lasati acoo unde-i locul ,religia si nu amestecati lucrurile cu educatia tinerilor cere este esentiala ptr viitorul lor . Credinta este ceva Sfant , iar religia este o afacere ptr popi ! Dupa cum spunea si Marele Eminescu !