Profesorii români în țări care investesc cel mai mult în educație din Europa. „Acum 20 de ani am plecat din țară în primul rând din cauza salariului”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Publicația de educație Școala 9 a vorbit despre grevă și condiții la catedră cu cadre didactice din Danemarca, Suedia, Germania și Italia. Primele trei sunt țări în topul european al salariilor pentru profesori și la investiția în educație.
Cuprins:
Laura Dachin a plecat în Danemarca în urmă cu zece ani și a înființat de atunci cinci centre de învățare în limba română acolo. Din sistemul românesc de învățământ ieșise înainte să plece din țară, încă din anii 2000, din cauza salariului.
„Eu cu primul soț am fost amândoi profesori și la un moment dat eu am ieșit din învățământ pentru că nu ne mai permiteam să fim doi profesori în aceeași casă. Fostul meu soț venea acasă cu, în banii de atunci, două milioane și jumătate de lei, eu veneam cu 45 de milioane. Asta ar trebui să spună multe. Salariile erau extrem de mici. Jignitor, umilitor, înjositor, asta sunt cuvintele pe care le găsesc acum fiind cu sufletul la colegii mei din România”, a povestit profesoara pentru Școala 9.
Danemarca, țara în care a ales să emigreze, are nici 6 milioane de locuitori și este în topul statelor europene ca investiții în educație: alocă 6,4% din PIB. Este pe locul patru în Europa în topul celor mai bune salarii pentru debutanții în sistem, după Germania, Luxemburg și Elveția.
„Salariul minim pentru un ajutor de pedagog, un soi de profesor suplinitor - pentru că în mod normal într-o clasă cu 25-26 de copii sunt cel puțin doi profesori în același timp - are în jur de 25.000 de coroane, înainte de taxe, asta înseamnă în jur de 2.500 de euro. Și vorbim de personal necalificat. Aici se ține foarte mult cont de ce calificări și ce educație ai. Cu cât ești mai educat și ai mai multă educație, cu atât ai salariul mai mare, se adaugă vechimea, sunt sporuri, niște trepte”, explică Laura Dachin.
„Oamenii care fac curățenie în școli și în instituții sunt plătiți cam cu 20 de euro pe oră, faceți calculul...”, completează profesoara. Îl facem: un profesor debutant ia în jur de 2.400 de lei pe lună, în jur de 485 de euro, împărțit la 40 de ore muncite într-o lună, câștigă 12 euro pe oră.
Greva profesorilor danezi din 2013
Din bogata Danemarcă, cu o viață confortabilă ca manager de centre educaționale, Laura Dachin păstrează încă vie frustrarea și neputința profesorului din România. „Mi se pare mai mult decât justificat protestul pentru că nu este normal ca – și vă spun din experiență proprie - un copil de liceu să aibă bani de buzunar mai mult decât salariul unui profesor pe o lună. Nu este admisibil ca un elev să vină la școală cu mașini ultimul răcnet, iar profesorul să trebuiască să se târască dintr-un autobuz în altul ca să ajungă la locul de muncă unde să fie umilit în continuare de toată lumea”, afirmă ea.
Și profesorii din Danemarca se revoltă. În 2013, școlile daneze au stat cu lacătul pe ușă pentru mai bine de o lună din cauza negocierilor dintre profesori și guvernanți cu privire la norma didactică. Practic, guvernanții le cereau profesorilor ca orele de pregătire a cursurilor, de planificări, adică cele în afara predării, să le petreacă în școală, nu acasă, ca până atunci, și să predea mai multe ore, scria BBC.
Laura Dachin își amintește perfect acel moment. „Dar toate lucrurile au intrat în normal, lumea s-a obișnuit cu ideea, profesorii sunt plătiți pentru orele respective, deci s-a stins conflictul”, spune ea. Cu protestul românilor crede că e ceva mult mai grav: „Japonezii au o vorbă: profesia de profesor este profesia tuturor profesorilor. Fără profesori nu poți să faci nimic, nu poți să ajungi nici politician, nici medic, nu poți să ajungi nimic. E o vocație care ar trebui pusă acolo unde îi este locul.”
Suedia investește 7% din PIB în educație, dar tot rămân nemulțumiri
Andreea Dahlquist, al cărui drum spre Suedia l-a relatat Școala 9 în urmă cu trei ani, este în prezent profesor metodist. Țara cu jumătate din populația României investește 7% din PIB pe educație, fiind întrecută doar de Islanda, care acordă 7,7%. Profesorii la început de drum au acolo un salariu care pornește de la 3.100 de euro pe lună, înainte de plata taxelor, arată datele Eurostat, citate de Euronews.
Andreea Dahlquist a explicat pentru Școala 9 cum funcționează sistemul acolo: „Suedia este o țară descentralizată. Educația este plătită din bugetul comunelor (o comună este o unitate administrativă formată din mai multe sate și un municipiu). De exemplu: eu sunt angajată în orașul Malmö și sunt plătită din bugetul Malmö Stad. Ministerul învățământului nu are nicio treabă cu salariile profesorilor. Când vine vorba despre salariul profesorului, acesta este individual și poate varia destul de mult de la o comună la alta. Poate varia și dacă ești bărbat sau femeie.”
De asemenea, și sistemul de angajare este diferit față de cel din România. „Nu există examen de titularizare urmat de repartizare. Angajarea se face în urma unui interviu în care participă candidatul, directorul școlii și o persoană de la resurse umane”, explică profesoara.
Există și acolo nemulțumiri, așa cum sunt în toate sistemele de educație, crede Andreea Dahlquist. „Eu vreau să aud despre o țară din Europa în care profesorii SUNT mulțumiți de salarii și de condițiile de lucru. Restrângerile bugetare, insuficiența personalului calificat, clase din ce în ce mai numeroase - cam acestea sunt nemulțumirile profesorilor din Suedia.”
Greve în Suedia au loc însă foarte rar, povestește profesoara, sunt anunțate cu o săptămână înainte și mai mereu are loc o mediere prealabilă care stinge conflictul. Citește știrile despre greva profesorilor români. „Consider că trebuie îmbunătățite destul de multe în domeniul educației, nu numai salariul profesorului. Găsesc legitimă greva, dar consider nepotrivită perioada. Încetarea activității didactice îi afectează în mod direct pe elevi, mai ales pe cei din clasele a VIII-a și a XII-a, și nu ar trebui să fie așa”, afirmă cadrul didactic.
În Australia, profesorii cer periodic ajustarea la inflație
Constantin Lomaca este șeful Departamentului de Științe al Franconian International School din Erlangen, Germania. Anterior, a lucrat și în școli din Australia, în Sydney.
Dacă ar fi fost în continuare în România, ar fi intrat și el în grevă generală, spune. „Este legitim. Revendicările sunt foarte normale, mai ales salariul de intrare în profesie. În Australia e cam la fel, se cere periodic ajustarea la inflație și pe la 10-12 ani se mai face o grevă când se obțin ceva bani. Acolo, salariul de intrare s-a mărit foarte mult, fiind cam la media pe economie a celor cu studii echivalente. Grevele durau câteva zile, la fel cu marșuri și proteste și până la urmă guvernul îi asculta și le dădea o mare parte din ce au solicitat”, a povestit profesorul.
Ultima grevă a dascălilor australieni a avut loc chiar anul trecut, aceștia cerând condiții de lucru mai bune și salarii mai mari. Când Guvernul le-a propus o creștere salarială de 3%, aceștia au luat-o drept „o insultă” și au ieșit pe străzi în cel mai mare protest comun al sindicatelor de până acum, scria publicația ABC News la acel moment.
Un profesor are în Australia un salariu mediu brut de 4.300 de euro, un începător, în jur de 3.800 de euro.
Constantin Lomaca știe bine și situația din Germania, țară unde predă în prezent. Profesorii nemți au unele dintre cele mai mari salarii din Europa, un începător primind 4.500 de euro brut pe lună. Țara cu peste 83 de milioane de locuitori investește în educație 4,7% din PIB.
„În Germania, 75% din profesori sunt funcționari publici și nu au voie să facă grevă. Dar salariile sunt mai mult decât decente și, în plus, este mai mult respect pentru profesia de profesor în societate”, concluzionează acesta.
Un mesaj din Italia: „Vă admir, vă susțin și îmi doresc să reușiți”
În Italia și Franța, profesorii câștigă la jumătate cât în Germania. Un profesor câștigă în medie 2.000 de euro pe lună, suma brută, în Peninsulă. Italia investește 4,3% din PIB în educație. Departe de topul clasamentului european, dar totuși o profesoară română și-a găsit în Italia un confort financiar la care nu visa când era în țară.
„Ca ex-învățătoare care acum 20 de ani a plecat din România în primul rând din cauza salariului, sunt întru totul de acord cu greva. Lucrez în învățământul de stat la Milano, am ales să lucrez la grădiniță și, deși uneori îmi trece prin minte să mă întorc, nu aș putea să o fac în învățământul de stat. Și îmi pare rău, pentru că aș putea aduce - fără falsă modestie - o contribuție destul de semnificativă”, a povestit Mihaela Moroșan pentru Școala 9.
Aceasta a transmis un mesaj de susținere pentru colegii ei: „Impresia mea e că în România nu se dorește un învățământ de calitate pentru că acest lucru ar crea viitori cetățeni responsabili și cu capacitate de discernământ. Și nu e în interesul clasei politice ce ne conduce. Așa, pe foarte scurt, de la un cadru didactic către colegii rămași, din fericire pentru România, în România: vă admir, vă susțin și îmi doresc să reușiți să obțineți tot ceea ce vă e necesar pentru a continua să profesați în condiții cât mai bune spre binele acestei țări.”
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
