17 ani de la drama cu Suedia

Cea mai mare performanţă din istoria naţionalei, dar şi cea mai mare dramă a ”Generaţiei de aur” s-au consumat în aceeaşi vară, acum 17 ani, în America.
Echipa antrenată de Anghel Iordănescu şi condusă în teren de Gică Hagi se calificase la pas dintr-o grupă cu Columbia (3-1), Elveţia (1-4) şi SUA (1-0), pentru ca în ”optimi” să furnizeze cea mai spectaculoasă partidă a Mondialului american, 3-2 după un meci delirant cu Argentina lui Batistuta.
Calificarea în ”sferturi” era deja cea mai mare performanţă din istoria naţionalei, dar toţi suporterii acesteia, care ieşiseră cu sutele de mii în stradă, simţeau că se poate mai mult. Suedia, care eliminase Arabia Saudită în ”optimi”, părea un adversar la îndemână, care nu putea să ne strice bucuria unei întâlniri în semifinale cu Brazilia lui Romario.

Meciul de la San Francisco ne-a dus însă în infern. Conduşi de suedezi, după golul lui Brolin, egalăm cu doar două minute înainte de finalul jocului, prin Răducioiu, şi ducem partida în prelungiri. Răducioiu face 2-1, iar peste câteva clipe Schwarz vede cartonaşul roşu. Cu un om în plus şi avantaj pe tabelă, semifinala era mai aproape ca niciodată. Disperaţi, în criză de timp, suedezii joacă doar cu mingi lungi şi pe sus. În minutul 115, o pasă aruncată spe careu de Nilsson este urmărită de Kennet Andersson, care sare mai sus decât Prunea şi egalează. În loc de sărbătoare, vin penalty-urile.
Mai tari, suedezii ratează doar o dată, în timp ce ”tricolorii” irosesc două lovituri, prin Dan Petrescu şi Belodedici. Cea mai fascinantă aventură a naţionalei, irepetabilă, se încheia în lacrimi.

Urmărește-ne pe Google News