Libertatea: Cum a fost înfruntarea cu Interul din 1965? Angelo Niculescu: Păi, ca să înţelegeţi, la şedinţa de dinainte de meciul de la Bucureşti, şefii politici ne-au transmis doar că se aşteaptă de la noi să nu ne facem de râs. Atât! Meciul a fost încrâncenat. Am întors scorul şi, în final, am câştigat cu 2-1. Vă daţi seama ce satisfacţie am avut după joc, când, la banchetul pe care l-am ţinut împreună la Hotel Lido, delegaţia italiană ne-a felicitat pentru jocul prestat. Să nu se uite că Interul era campioana en-titre a Europei.
La banchet aţi discutat cu Helenio Herrera? M-am întâlnit cu el şi înainte de meci. Am stat împreună să urmărim antrenamentul dinaintea jocului, dar de discutat am discutat la banchet. Conducerea politică a vremii mi-a pus în vedere să vorbesc cât mai mult cu Herrera, cică să aflu secretele lui, aşa că ne-au aşezat la masă unul lângă celălalt. La un moment dat, l-am întrebat în franceză: “Cum faceţi selecţia jucătorilor?”. Herrera, care se pregătea să mănânce dintr-o friptură, a lăsat furculiţa şi cuţitul pe masă, şi-a dat scaunul pe spate, m-a privit chiorâş şi mi-a răspuns sec : “Păi, cum să fac? Dacă jucătorul are calităţi şi valoare, rămâne. Dacă nu, pleacă”.
Cuprins:
Cum era Herrera ca om? Foarte scump la vorbă, poate şi din cauza faptului că proveneam, pe atunci, din două medii politice diferite. Bine, am aflat apoi că nici cei de la UEFA nu-l chemau la cursuri. Spuneau despre el că e un tip conservator, egoist, care preamăreşte şi cultivă apărarea. La Milano, am mai schimbat câteva vorbe, la finalul jocului retur. Interul se calificase greu, învingându-ne cu 2-0, dar, la 0-0, Pârcălab a ratat o ocazie imensă, singur în şase metri. Am dat mâna cu Herrera şi mi-a transmis că le-am pus mari probleme şi că poate ne vom întâlni şi în sezonul viitor al CCE. N-a mai fost să fie.
Credeţi că acum CFR Cluj are şanse în faţa Interului? Dar Steaua în faţa lui Ajax? Bineînţeles, amândouă echipele noastre au şanse mari de calificare, deşi, teoretic, adversarele au prima şansă. Cei de la CFR şi Steaua trebuie să acţioneze cu mult curaj şi convingere că pot ajunge în turul următor. Să ţină seamă de principiile jocului de fotbal şi să-şi îndeplinească sarcinile şi în apărare, şi în atac. Interul de acum nici nu se poate compara cu acela pe care l-am întâlnit eu, în 1965! La fel şi Ajax! Trupa pe care a antrenat- o Pişti Kovacs în anii ’70 era net superioară celei cu care va juca Steaua.
Helenio Herrera (foto) s-a născut la Buenos Aires (Argentina), din părinţi spanioli, în 1910. Cel poreclit “Magul” a obţinut ca antrenor 16 trofee, cele mai importante fiind Cupa Campionilor Europeni, cu Inter Milano, în 1964 şi 1965. De asemenea, inventatorul catenaccio (n.r. - lacăt, în italiană), stil de joc cu baza pe apărare, toţi cei 10 jucători având sarcini defensive, a mai luat, cu Interul, Cupa Intercontinentală în 1964 şi 1965, şi cu FC Barcelona Cupa UEFA în 1959 şi 1960.
Între 1971 şi 1973,perioada în care a antrenat echipaAjax, Pişti a mers cu bicicleta
Angelo Niculescu a povestit pentru Libertatea şi modul în care Ştefan Pişti Kovacs a ajuns în 1971 la Ajax Amsterdam: “Pişti, care mi-a fost bun prieten, a avut un noroc chior. A ajuns la Ajax printr-un impresar evreu, care i-a făcut o reclamă bună. Le-a zis olandezilor că a fost până şi antrenorul naţionalei României în 1970, la CM din Mexic, deşi el venise cu lotul fără a avea nici o funcţie. Era trecut drept colaborator al meu”. Niculescu a adăugat: “Cu şarmul, conduita, plus metodele şi moralitatea, Pişti i-a cucerit însă pe olandezi, care, la început, erau cam sceptici. Am discutat des cu el despre perioada Ajax. Printre altele, mi-a spus că nu s-a acomodat cu maşina dată de la club. Nu a avut carnet de conducere, aşa că şi-a luat o bicicletă cu care venea la stadion. Spunea că aşa evită aglomeraţia din Amsterdam”.
Cu Kovacs pe bancă, Ajax a cucerit două Cupe ale Campionilor (1971, 1972), o Cupă Intercontinentală (1972) şi două Supercupe ale Europei (1972, 1973)