Ciocan îl înfruntă pe Fury în meciul vieţii lui! Ciocan poate deveni challenger la titlul ”greilor”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cristian ”Hammer” Ciocan îl va înfrunta, sâmbătă, în ceea ce va fi lupta vieţii lui de până acum, pe englezul Tyson Fury. Confuntarea, ce va avea ca miză - dincolo de statutul de challenger al lui Wladimir Klitschko - chiar şi o centură, cea WBO International deţinută de Fury, va avea loc pe ”terenul” britanicului, în faimoasa arenă O2, Millenium Dome, din Londra. Gala va fi transmisă şi în România de canalul Digisport 2, de la 22.15. Ei bine, am trăit s-o vedem şi pe asta. Un român are şansa nesperată de a-şi croi drum, cu adevărat, spre titlul mondial al greilor. Cel puţin spre o încercare de a-l obţine. Cristian Ciocan alias Christian Hammer, aşa cum apare el în statisticile sportive mondiale, se va afla în faţa unui englez cu gură mare, dar şi mare la propriu. Tyson Fury are 2,06 m înălţime şi este neînvins în carieră, adunând 23 de victorii, dintre care 17 prin KO. Fury e genul de sportiv care ştie că autoreclama, de la Muhammad Ali încoace, poate să te transforme în vedetă, poate să te arate mai fioros decât eşti, de fapt. Chiar şi fără să fii, propriu-zis, Muhammad Ali.
E aproape distractiv ce gânduri împărtăşeşte Fury pe diverse reţele de socializare, de la ”acest meci (nr – cel cu Ciocan) nu va dura 5 reprize”, până la ”cineva va fi făcut KO, iar acela nu voi fi eu”.
Dar şi alte ”drăgălăşenii”, cum e remarca ”îi bat pe Maywheather şi Pacquaio la un loc, cu o singură mână” sau cea faţă de actualul campion WBC al greilor, americanul Deontay Wilder, căruia îi promite o ”mamă de bătaie” care să-l facă să se lase de box. Fury se autocaracterizeaza – fireşte, copiindu-l tot pe Ali, ca fiind ”The Greatest”(nr - ”Cel mai mare”) – dar şi drept un ”războinic ţigan needucat, dar încărcat”. Mă tem că ”măreţia” lui Fury constă, până una alta, doar în măreţia fizicului lui, la propriu. Mai are multe de dovedit concret, ca boxer, dincolo de ceea ce ”gura” nu-l împiedică să spună. Oricum, însă, englezul e cotat – şi pe bună dreptate – drept marele favorit al întânirii cu Ciocan. Fury, de fapt, este challengerul nr.1 al marelui Klitschko, în versiunea WBO, dar cum ucraineanul avea programat deja alt meci, în SUA, în 25 aprilie, Fury a considerat că l-ar ţine ”în priză” o luptă total neproblematică, în viziunea lui, cum ar fi cea cu Cristi Ciocan. Pe de altă parte, Fury este şi numele vehiculat drept următorul adversar al campionului de la WBC, Deontay Wilder, aşa că, în clipa de faţă, are toate atuurile pentru a porni ca mare favorit. Dar boxul – ca şi alte sporturi – n-ar mai avea farmec dacă s-ar confirma mereu doar ”calculele hârtiei”.
Ciocan are şansa lui. Iar principalul lui aliat poate fi însăşi infatuarea lui Fury, dar şi tendinţa de a-l fi luat pe român, din start, la „preţ de matineu”. Iar al doilea mare aliat al lui Ciocan e bărbia fragilă a englezului. În ciuda palmaresului imaculat, e cunoscut faptul că Fury nu are tocmai ceea ce se cheamă ”o bărbie de oţel” şi că poate fi pus în mare dificultate cu un croşeu nimerit la fix. Iar la categoria grea, orice pumn, chiar şi unul norocos ori aruncat în disperare de cauză, poate aduce finalul. Ciocan nu e tocmai un „puncheur”, dar, cu siguranţă, nici nu mângăie când loveşte. De aceea, dacă m-ar întreba cineva, i-aş spune lui Cristi Ciocan aşa: ”Apropie distanţa şi caută-i bărbia cu croşee. Iar şi iar şi iar, poate va fi seara ta norocoasă! Nu vei putea să câştigi niciodată la puncte în faţa unuia cu un cap mai mare, cu o alonjă mult superioară şi cu jaburi ce te pot toca mărunt, aşa că incearcă-ţi şansa acolo unde e vulnerabil! Dar nu aşteptând pasiv fix momentul ideal, ci încercându-l să-l ”prinzi” încă din prima repriză. Uneori, e mai simplu, chiar mai logic, să îţi iei adversarul, teoretic mai puternic, prin surprindere, să-l termini înainte de a-şi reveni din năuceală, decât să intri într-o luptă de uzură, tot sperând în momentul ideal, care, adesea, nu mai vine”. Inclusiv Klitschko a păţit-o aşa la viaţa lui. Şi nu doar o dată, chiar dacă a trecut un deceniu de la ultima ”ispravă” de acest gen. Iar Fury e departe de a fi Klitschko, cel de acum.
Chiar cred că Ciocan are şansa lui de a face o mare, mare supriză. Totul e să aibă inimă de boxer şi să îşi ”joace cărţile” cu curaj. O înfrângere onorabilă, dar absolut anticipată de majoritatea, nu-l va duce nicăieri, nu-i va schimba destinul în mod spectaculos. Va fi, în continuare, clasat onorabil la WBO, însă tot doar ”unul dintre cei mulţi” din linia a II-a a greilor. Baftă, Cristi! Caută-i bărbia de câte ori poţi, nu uita! E marea ta şansă de boxer!
