EXCLUSIV / Interviu cu Bölöni la volan, pe drumul de la Bucureşti la Târgu Mureş
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ladislau Bölöni (61 de ani) a străbătut mii de kilometri din Qatar, acolo unde antrenează echipa Al Khor, pentru a participa, ieri, la aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea clubului ASA Târgu Mureş. Grupare la care fostul selecţioner a scris istorie timp de 14 ani, între 1970 şi 1984. Însoţit de soţia, Klara, Loţi a zburat cinci ore cu avionul până la Otopeni şi a condus alte cinci ore maşina până la Târgu Mureş. El a acordat un interviu reporterului Libertatea, care a călătorit împreună cu tehnicianul de la București în inima țării.
Libertatea: Domnule Bölöni, pare o adevărată aventură, peste şase mii de kilometri dus-întors pentru o zi alături de vechi prieteni.Loți Bölöni: Soţia zice că e nebunie, dar să nu scrii asta. Din diferite ecouri care ajung la mine, deduc faptul că nu mi-ar plăcea acasă. De fapt, lumea nu ştie că atunci când sunt invitat la diverse evenimente şi găsesc câte o fereastră liberă, tot timpul răspund pozitiv. Important este să fiu dorit şi să am timp. Recunosc, Târgu Mureş are o forţă de atracţie deosebită asupra mea, este chemarea gliei strămoşeşti.Ce simţiţi când ajungeţi acasă? Acest termen ”acasă” e puţin cam vag. Când vin la Bucureşti, invitat de Steaua, tot acasă sunt. Înseamnă echipa naţională şi meciurile jucate la Steaua. Târgu Mureş reprezintă ceva aparte în sufletul meu, un sentiment intim. Este oraşul care m-a ţinut în palme, iar eu am ţinut Târgu Mureş la loc de stimă.
Cuprins:
Vă indentificaţi, practic, cu istoria ASA. Sunt şi eu unul care cred că a lăsat o urmă importantă în istoria acestui club. Am intrat de tânăr în gaşca frumoasă care a fost la Târgu Mureş. Am prins oameni valoroşi, precum Czako Ioan, Florea Ispir sau portarul Solyom Csaba. Alţii au dispărut, din păcate. Mi-a fost dor să-i revăd, să-i îmbrăţişez ţi să le spun două vorbe, să glumim. 50 de ani de istorie este ceva frumos, 100 ar fi şi mai frumos.
Cu cine ţineţi legătura mai strâns? Nu am o legătură specială cu cineva anume. Vorbesc cu cei care sunt mai uşor de prins pe Skype. Cu Kanyaro, spre exemplu. Cu restul, sms-uri de sărbători şi de aniversări.
Fascinat de Valea Prahovei
Cum vi se pare drumul pe Valea Prahovei? Îmi place. Făceam des drumul ăsta când jucam la Steaua. Erau 333 de kilometri de la stadionul Ghencea până în faţa casei din Târgu Mureş. Cunoşteam toate curbele, ştiam cu ce viteză să le iau pe fiecare. Era mai uşor de condus noaptea, după meci, fiindcă era mai liber şi făceam doar patru ore. Ziua mai prinzi câte un camion în faţă şi trebuie să stai după el.
Dar peisajul? Este frumos, culorile toamnei, care nu-mi devin niciodată străine. Nu mă simt pierdut, chiar dacă n-am mai condus de mult timp pe aici.
”L-am felicitat pe Burleanu”
Ce impresia aveţi despre noua conducere a FRF? Este o conducere la început de drum, care vrea să înveţe şi trebuie să înveţe.Aţi vorbit cu noul preşedinte, Răzvan Burleanu? Am purtat două discuţii, ambele despre Centrul de Excelenţă pe care Federaţia vrea să-l înfiinţeze la Târgu Mureş. Am fost bucuros că la mine, la Târgu Mureş, se pune bazele unui astfel de Centru, primul din România. L-am sunat şi l-am felicitat că s-a gândit să facă aşa ceva la Târgu Mureş. Alte teme n-au fost abordate.
”Ce dacă a zis Dinu Vamă, n-am fost o soluţie!”
Cu toate astea, numele dumneavostră a fost intens vehiculat pentru postul de selecţioner în locul lui Victor Piţurcă. V-a măgulit? Da, dar m-a şi deranjat. Am auzit întrebări de genul: ”Gata, sunteţi la Bucureşti pentru semnarea contractului?”. Ştiu că jurnaliştii provoacă, dar astfel de provocări deranjează. Nu m-am gândit nicio secundă să fiu selecţioner, pentru că n-am fost nicio secundă o soluţie. Aşa ceva nu se întâmplă într-o secundă. Eram sub contract, iar eu când trebuie să fac un pas analizez foarte bine. Nu ştiu de unde au apărut toate zvonurile.Dinu Gheorghe era convins că dumneavoastră veţi fi noul selecţioner. Am vorbit o dată, n-am ce să mai repet. Ce dacă a zis Dinu Vamă, nu e mai important ce spun eu? Ori mă credeţi, ori lăsaţi-mă-n pace!Vă deranjează că unii specialişti susţin că n-ar mai trebui să reveniţi la naţională, considerându-vă trădător pentru că aţi plecat la Sporting în 2001, cu câteva meciuri înainte de barajul pentru Mondial? Voi lămuri la un moment dat şi problema asta. Oameni care n-au legătură îşi dau cu părerea.
”Nimeni nu putea mai mult decât Piţi”
Vă aşteptaţi ca Piţi să plece de la naţională? Da, mă aşteptam. Am discutat cu el şi mi-a spus despre greutăţile cu care se confruntă zi de zi. Simţeam la el oboseală, care îi afecta energia de a ţine echipa în mână. Decizia lui, ca şi decizia mea din 2001, poate fi atacată la fel. Analizând rezultatele şi ţinând cont de faptul că fotbalul românesc are mari dificultăţi, Piţi a adus naţionala la un nivel onorabil. Nimeni nu putea obţine mai mult.Ce l-a mai dezamăgit pe Piţurcă? A trebuit să suporte o presiune imensă din partea presei, a publicului, a experţilor. Nu ştiu din vina cui a fost şi conflictul cu Reghecampf, cu nişte aprecieri care au vizat capacitatea omului Piţurcă. Toate astea uzează. Publicul dorea să vină altul, să scoată mai mult din fotbalul nostru. Vom vedea cu timpul. Ştim foarte bine că vine din urmă o generaţie tânără de jucători, iar fotbalul nostru nu e plin de talente, nu este o forţă. Toate astea au contribuit la decizia lui Piţi.
”Selecţioner? De ce, nu?”
Mircea Sandu a spus că Piţurcă a fost forţat să plece, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu dumneavoastră? Lumea ne condamnă că plecăm. Noi analizăm mult înainte de a lua decizia. Clar, se fac şi analize financiare, e ok. Dar nu spunem tot, fiindcă nu e bine. Nu totul se petrece cum se prezintă în presă şi cum sunt reacţiile oamenilor.Aţi afirmat mereu în ultimul timp că v-aţi mai dori să fiţi selecţionerul României. Rămâne de actualitate subiectul? De ce nu? La astfel de întrebări răspund mereu că mă consider profesionist şi ascult orice ofertă. Dacă voi fi solicitat să antrenez naţionala voi analiza, dacă nu, îmi văd de viaţa mea.
”Iordănescu poate garanta calificarea”
Cum vi se pare varianta Anghel Iordănescu? Foarte bună, cred că FRF a făcut o alegere bună. Iordănescu poate garanta calificarea la Euro 2016. Nu este un handicap faptul că n-a mai antrenat de opt ani, deoarece noi, cei care trăim în fotbal, suntem conectaţi tot timpul la fenomen.FRF l-a vrut pe Mircea Lucescu, dispus să pregătească gratis meciul cu Irlanda de Nord, dar n-a fost lăsat de Şahtior. Microbul care a intrat într-un antrenor la o vârstă tânără rămâne toată viaţa. Lucescu este un antrenor cu performanţe care îl reclamă pentru postul de selecţioner. Restul, gratis sau un meci nu le comentez. Ce rost are?
”Dan Petrescu a infirmat regula”
Pe cine vedeţi pregătit să fie selecţioner din generaţia tânără de antrenori? Răspunsul ni-l va da timpul. Selecţioner bun va fi cel care va avea echipă bună. Pe lungă durată e imposibil să faci performanţă uriaşă. Contează voinţa şi entuziasmul, dar la nivel înalt toţi au voinţă şi entuziasm, iar diferenţa o face valoarea jucătorilor. Se spune că e mai uşor să ajungi mare antrenor la Steaua, decât la ASA Târgu Mureş. Dan Petrescu a infirmat regula şi a câştigat campionatul cu Urziceni, o echipă de provincie de trei lei. Nu spun asta să-i jignesc pe Gâlcă, pe Reghecampf sau pe Olăroiu.
Are o nepoţică
Loţi Boloni este bunic. Antrenorul se mândreşte cu o nepoţică de 7 luni şi două săptămâni, pe care o cheamă Ema. Micuţa este copilul fiicei sale, Eszter (31 de ani, foto stânga). ”Chiar dacă suntem departe unii de alţii, ne mai domolim dorul urmărind-o pe Skype cum creşte. Sunt momente frumoase”, a dezvăluit Boloni. Fata lui Boloni i-a moştenit pasiunea paralelă cu fotbalul a tatălui ei şi profesează ca medic stomatolog în Franţa.
Apel către Guvern
Boloni are convingeri politice pe care evită să le exprime public. Ponta sau Iohannis? ”Ca unul care vine rar în România, nu pot să-mi dau cu părerea despre această situaţie”, fentează diplomat Loţi, care are însă aşteptări de la noul guvern: ”Trebuie să ajute cluburile să construiască stadioane moderne”.
Îi place mămăliga cu brânză
Fostul selecţioner are o poftă specială pe care şi-o satisface de fiecare dată când vine în România. ”De câte ori ajung în ţară caut să mănânc mămăliguţă cu brânză şi caşcaval pane. Nu ratez aşa ceva. Altfel, îmi mai place şniţelul vienez cu ouă ochiuri pe deasupra lui”, a dezvăluit Boloni o parte din preferinţele sale culinare.
