EXCLUSIV. Victor Moldovan, fotbalist care a contribuit la primele 4 titluri luate de Steaua, face dezvăluiri senzaționale. ”Ceaușescu venea mereu la noi după meciuri, dar nu făcea ca Becali!” | FOTO&VIDEO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
EXCLUSIV. Victor Moldovan, fotbalist care a contribuit la primele 4 titluri luate de Steaua, face dezvăluiri senzaționale. ”Ceaușescu venea mereu la noi după meciuri, dar nu făcea ca Becali!”.Victor Moldovan, fost cvadruplu campion național cu marea echipă a celor de la CCA (Steaua, actuala FCSB), din anii 50, a făcut dezvăluiri senzaționale despre fotbalul din urmă cu 70 de ani.
Cuprins:
- EXCLUSIV. Victor Moldovan, fotbalist care a contribuit la primele 4 titluri luate de Steaua, face dezvăluiri senzaționale. Familie de fotbaliști
- „Am împins vagonul cu umărul!”
- INTERVIU
- „I-am driblat pe toți și am intrat cu tot cu minge în poartă!”
- A jucat împotriva naziștilor: „I-am căsăpit”
- A început ca portar. Mama i-a interzis să mai apere!
- Accidentat într-un blat!
- Ilie Savu n-a vrut să-l bage, dar au sărit colegii în ajutor!
- Fotbalul actual şi războiul CSA – FCSB
- CARTE DE VIZITĂ
Victor Iuliu Moldovan are 90 de ani (pe care i-a împlinit pe 10 iulie), o memorie perfectă și amintiri incredibile din vremuri trecute. Pe care nu le-a mai spus decât rudelor și prietenilor dintr-un motiv simplu: n-a dat niciodată vreun interviu după ce s-a lăsat de fotbal! Nimeni din fotbal n-a mai știut nimic despre existența lui.
Nici el nu s-a mai intersectat cu cineva. Cu toate că stă aproape de stadionul din Ghencea, undeva în zona Moghioroş. A preferat însă doar postura de simplu spectator și nici măcar n-a știut, până la întâlnirea cu reporterul „Libertatea” că Iosif Bukossi, fostul lui coleg de cameră, s-a prăpădit de aproape 11 ani: „N-am știut...”.
EXCLUSIV. Victor Moldovan, fotbalist care a contribuit la primele 4 titluri luate de Steaua, face dezvăluiri senzaționale. Familie de fotbaliști
Povestea fotbalistului Victor Iuliu Moldovan a început în perioada războiului, în Gherla natală. Nici n-avea cum să nu îndrăgească fotbalul, din moment ce toți frații lui au practicat sportul-rege. Traian, zis „Nuțu”, născut pe 27 iulie 1919, a jucat și la Victoria Cluj (n.r. – echipa din Mănăștur, cartierul românilor din orașul transilvan), Alexandru, zis „Pilu”, născut pe 25 octombrie 1924, și Victor au fost cei mai buni. „N-am jucat niciodată toți patru în aceeași echipă la Gherla, era diferență de vârstă. Traian plecase deja la Victoria Cluj”, și-a amintit Victor Moldovan. Nici el n-a stat mult la Spartac Gherla, ci a luat curând drumul Clujului, dar nu la Victoria, echipa românilor, ci la Ferar, actuala CFR, care tocmai fusese „devalizată” de baronul Neumann, care luase la ITA toate vedetele (Petschovski, Moise Vass, Reinhardt, Bonyhadi, portarul Marki). „Nu mă înțelegeam bine cu ungurii, se vorbea numai ungurește, nu mi-a plăcut atmosfera. Acolo am jucat cu „Copek” Kovacs (n.r. – Nicolae, fratele mai mare al celebrului Ștefan Kovacs), care a jucat la trei Mondiale. Copek zicea despre mine: „Ăsta ajunge fotbalist!””, a mai rememorat Moldovan.
„Am împins vagonul cu umărul!”
„De la Ferar, am plecat la Minerul Baia Mare. Eram angajați în mină. Cât am împins vagonul acolo. La început, împingeam cu umărul la vagoane. Apoi, n-am mai împins, eram încadrați în alt serviciu”, ne-a mai povestit Victor Moldovan. „La Minerul Baia Mare am jucat cu Loțică Zavoda. Am trecut apoi la Phoenix, fiindcă așa a fost ordinul, Phoenix să devină prima echipă a orașului. În 1950, am fost luat în armată și am ajuns la CSA Cluj”, a rememorat eroul poveștii noastre. În rândurile care urmează vine povestea experienței sale la CCA (viitoarea Steaua), unde a cunoscut consacrarea adevărată.CITEȘTE ȘI:
EXCLUSIV/ Blestemul Simonei Halep. Cafeneaua deschisă în Constanța nu are niciun client
INTERVIU
Victor Moldovan a dat două goluri într-un meci cu Sheffield Wednesday, din cadrul celebrului turneu din Anglia al celor de la CCA, din 1956
„I-am driblat pe toți și am intrat cu tot cu minge în poartă!”
LIBERTATEA: Cine v-a adus la CCA, domnule Moldovan?VICTOR MOLDOVAN:În 1950, când m-au luat în Armată, m-au trimis la CSA Cluj. De acolo m-a luat Francisc Ronnay. I-am prins ca antrenori la CCA și pe Gică Popescu I, pe Virgil Economu, apoi pe Ilie Savu. Economu țipa la noi din tribună: „Fă așa! Pasează dincolo! Șutează!”. „Dar mai lasă-mă, domnule, fiindcă n-am 77 de ochi! Lasă-mi libertatea să fac ce vreau pe teren!”.
Se știe că Nicolae Ceaușescu, care era mare în ministerul apărării, era tot timpul pe lângă echipă.Nicolae Ceaușescu venea după fiecare meci la noi, dar nu ne dădea indicații tactice cum face Becali. Ne mai zicea despre partid, despre orele de educație politică.Aveți vreo amintire aparte cu el?La un moment dat, era să mă dea afară de la CCA. Pe mine, pe Apolzan și pe Drăgan. Nicolae Drăgan era mai sâsâit, tocmai de aceea i se zicea „Mutu”. La un moment dat, ne-a chemat Ceaușescu pe noi trei la el în birou. Drăgan a dat să-i răspundă la o întrebare, dar s-a bâlbâit. Atunci, Ceaușescu a zis că a făcut mișto de el (n.r. - și Ceaușescu era bâlbâit). Când a țipat „Ieșiți afară!”, nici n-am știut cum am ieșit, am rupt ușa.
Vă era frică de el? Era un dur?N-am avut nicio problemă cu Ceaușescu. Eram angajat în Ministerul Apărării, apoi plecam la antrenament. Noi ne pregăteam atunci pe terenul „Bonaparte”, în Ștefan cel Mare, undeva, în spate la Dinamo. Fiecare aveam o funcție, eu aveam grad de căpitan. Întâi la serviciu, apoi la antrenament. Eram o echipă disciplinată. Și făceam obligatoriu 1 oră de educație politică zilnic.
Financiar, cum erați recompensați?Financiar? Noi ne primeam solda. Primele, într-o perioadă creșteau de la meci la meci, de la 100, până la 2.000 de lei. Apoi voiau s-o ia în sens descrescător, până ajungeam iar la 100 de lei. Nu era ceva stabil.Cum s-a închegat acea echipă care a dominat autoritar fotbalul românesc în anii 50 și care a fost secretul ei?CCA a fost o echipă mare, fiindcă era o prietenie extraordinară între noi, eram o familie, nu o echipă de fotbal. Fiecare se ajuta. Prin asta am câștigat enorm.Cine a fost cel mai bun fotbalist din acea echipă?Cel mai mare jucător din acea echipă a CCA-ului a fost Apolzan. Au mai fost tari Gheorghe Constantin, Petschovski, Vasile Zavoda, Onisie, Bone, dar cel mai bun a fost Apolzan.Ați jucat pe mai multe posturi.M-am dus ca extremă dreapta la CCA, dar am jucat și half (n.r. - mijlocaș), și fundaș.Cum era rivalitatea cu Dinamo pe atunci?Între noi și Dinamo nu era așa mare râcă în anii aceia, parcă nici între ministere. Noi aveam 12-14 oameni la echipa națională. Am dominat acea perioadă.Cea mai spectaculoasă performanță a acelei echipe rămâne însă turneul din 1956, din Anglia.În primul meci n-am jucat. A fost 1-1 cu Arsenal. Am intrat cu Sheffield Wednesday, la pauză, deși eram încă bolnav. La pauză era 3-1. Am intrat și am dat două goluri. La unul, i-am driblat pe toți, și pe portar, apoi am intrat cu minge cu tot în poartă. Cu Luton Town au condus ei cu 3-0 și, am câștigat noi cu 4-3.
Atunci a dat Onisie golul celebru, când a rupt plasa. Ăla din spate pe care îl lovise mingea în cap a spus că a fost gol. Apoi s-a uitat și arbitrul, a văzut plasa ruptă și a dat gol. Cu Wolverhampton n-am jucat, eram accidentat. Ne-au luat tare, i-au scos din joc pe Zavoda, pe Constantin. Ne-au dat 5-0. Erau terorizați. Acasă bătusem cu 5-1 pe Luton, acum făcusem 1-1 cu Arsenal, 3-3 cu Sheffield United, 4-3 cu Luton. Erau înnebuniți. Cu Wolverhampton am jucat practic cu naționala Angliei.
Ați prins și „tripla” cu Borussia din 1957, primele meciuri în cupele europene ale CCA-ului.N-am jucat, abia revenisem după accidentare. La meciul de la Dortmund n-am avut portar, pentru că și Voinescu, și Toma erau accidentați. L-au luat pe Titus Boroș, de la echipa de volei. Mai bine mă băgau pe mine, că începusem cariera ca portar. Dar am rămas doar rezervă. Am stat până în 58 la CCA, apoi m-am întors la Baia Mare.Ce ați făcut după ce ați terminat cariera?După ce m-am lăsat, am făcut Școala de Antrenori. M-am întors la București, m-am angajat la Prefabricate, ditamai uzina, unde eram inspector principal în sectorul învățământ (peste școlile profesionale pe care le frecventau cei ce aveau să muncească mai apoi în acel mastodont economic care a construit socialismul). Am stat acolo 30 de ani. Făcusem o echipă bună, Progresul Prefabricate. Ceaușescu venea des în vizită de lucru la Prefabricate. Când m-a văzut, m-a recunoscut de la CCA, m-a luat după gât. Îmi vorbea cu „Victore în sus, Victore în jos”. Dar m-am lăsat. Ușor, ușor, mi-am văzut de serviciul meu și cu fotbalul n-am mai avut tangențe decât ca spectator. Eram nelipsit de la meciuri. Aveam abonament în Ghencea.Ce bucurii și amintiri aparte ați strâns în cariera de fotbalist, în afară de trofeele cucerite?Ca fotbalist am văzut toată Europa, am jucat în Bulgaria, în Germania, în Anglia, în URSS. Cel mai greu ne-a fost în URSS, am zis că nu mai plecăm vii de acolo. Când am fost la un meci la Sevastopol, n-au vrut ăia să ne dea nici apă, că suntem români. Era un turneu la care era și o echipă din Bulgaria. M-am dat bulgar și doar așa i-am păcălit să-mi dea mâncare și apă. Toți erau disperați și mă întrebau cum m-am descurcat. Nu știu ce aveau cu noi.
A jucat împotriva naziștilor: „I-am căsăpit”
Victor Moldovan și-a mărurat forțele pe teren, în timpul războiului, chiar cu o echipă a naziștilor. „Am jucat contra nemților când eram acasă, la Gherla. Nu ne-a fost frică. Am dat în ei ca dracu, i-am căsăpit. Cu șeful SS din Gherla mă împrietenisem, era profesor de sport. I-am bătut și pe nemți, și pe cehi. Și n-am plătit nicicum”, a povestit Victor Moldovan.
A început ca portar. Mama i-a interzis să mai apere!
„Am început ca portar, dar am renunțat după ce mi-am mușcat limba. Era și mama la meci și a venit speriată, după joc, să spună că nu mă mai lasă la fotbal. «O rămas băiatu mut». Așa am renunțat la poartă. Am jucat toate posturile. Scoteam 11 secunde pe suta de metri. Niciodată n-am fost sancționat, nici pe terenul de fotbal, nici la muncă”, ne-a mai asigurat fostul fotbalist.
Accidentat într-un blat!
„Când eram la Minerul Baia Mare, am făcut o fractură de mandibulă la un joc aranjat cu CFR Timișoara! CFR avea probleme cu retrogradarea din B și s-a vândut meciul cu soțiile, care schimbau poșetele în tribună. A sărit unul la mine și m-a lovit cu pumnul și mi-a făcut fractură de mandibulă”, și-a mai amintit Moldovan. Dar n-a fost singura accidentare. „Am făcut hernie de disc. Un an am stat în spital. Eu l-am propus atunci pe Cacoveanu. Am făcut hernie de disc, după un meci amical la Câmpia Turzii. M-a aruncat Felecan de la Cluj, de am căzut cu spatele și apoi m-am lipit de-un gard. Ăia, la 1 metru de tușă, aveau o bordură de cărămidă. Apoi, la un antrenament înainte de un amical cu ȚDNA Sofia mi-a sărit genunchiul”, a mai declarat fosta extremă.
Ilie Savu n-a vrut să-l bage, dar au sărit colegii în ajutor!
„La un meci cu „U” Cluj, la ei, antrenorul, Ilie Savu, m-a oprit când să intrăm pe teren: «Dumneata nu joci azi!». Îi ceruse un conducător de la „U” să nu joc, unul cu care eram chiar rudă, că erau toate neamurile și toți prietenii mei la meci. Și știa că pentru ai mei o să dau totul pe teren, ca să nu mă fac de râs. Dar meciul trebuia să fie blat. Atunci, Onisie, Bone, Zavoda, unul câte unul, restul băieților au zis: «Dacă nu joacă Victor, nu jucăm nici noi!». Și m-a băgat. Am dat două goluri și aia a fost”, a mai declarat Victor Moldovan. Meciul la care face referire a fost Știința Cluj – CCA București, disputat pe 5 aprilie 1953, câștigat de oaspeți cu 2-0. Victor Moldovan a marcat în minutele 80 și 87.
Fotbalul actual şi războiul CSA – FCSB
„Azi nu mai e fotbal, e ciubuc. Noi jucam numai de plăcere. Intram și vedeam 80.000 de oameni, ne ziceam că nu putem să ne facem de râs cu atâta lume. Acum totul e de vânzare, dă unul un gol, îi crește cota, e vândut. Noi, niciodată nu ieșeam beți, nu făceam ce fac fotbaliștii în ziua de azi. Făceam antrenanemente pe terenuri de toate neamurile și cu bolovani. Și nu ne văitam. Nu m-am speriat de București, de tentațiile de aici. La 31 de ani m-am însurat”, a mai declarat fostul mare fotbalist. „Cine are dreptate dintre CSA și FCSB? Continuatoarea a fost echipa lui Becali, cu toate urmările pe care le-a avut acest lucru... Pe mine, de la club nu m-a mai căutat nimeni niciodată”, a precizat Victor Moldovan.
CARTE DE VIZITĂ
Victor Iuliu MOLDOVANNăscut: 10.07.1927 (Gherla)Post: aripă dreaptăDebut Div. A: 30.03.1947 Oțelul Galați – Ferar Cluj 0-0Debut Cupă: 02.07.1950 Metalul Baia Mare – Progresul ICO Oradea 1-3Sezon Echipă Camp Cup1946-47 Ferar Cluj 2/0 -1948-49 CSM Baia Mare Div.B 0/01950 Metalul Baia Mare Div.B 1/01950 CSA Cluj Div.B 0/01951 CCA București 9/4 5/21952 CCA București 21/10 5/41953 CCA București 18/7 3/21954 CCA București 12/4 0/01955 CCA București 9/0 4/41956 CCA București 6/3 2/21957-58 CCA București 5/0 0/01958-59 CSM Baia Mare Div.B 4/01959-60 CSM Baia Mare Div.B 0/0Total div.A 82/28 24/14A cucerit 4 titluri și 3 cupeA început fotbalul la Spartac Gherla în 1942Statistică: Răzvan TomaCITEȘTE ȘI:
Fotbalistul Stelei, Adrian Ionescu: ”Steaua adevărată e cea care joacă acum!”. Cine dribla mai bine decât Messi și azi ar fi costat 120.000.000 de euro!” | VIDEO
