Adriana Nedelea LA FIX: Relatarea uluitoare a unui avocat care s-a drogat 20 de ani. Medic psihiatru: ”Consumatori de etnobotanice au murit foarte repede”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Alex are 39 de ani, e avocat și și-a petrecut sărbătorile într-un centru de dezintoxicare. E dependent de droguri de 20 de ani, de când abia trecuse de majorat. A început cu heroină, dar starea s-a deteriorat mult când a trecut pe etnobotanice. Relatarea sa a fost confirmată că de un reputat medic psihiatru care a spus că persoane care au început cu alte droguri și-au găsit sfârșitul abia după ce au dat de etnobotanice.
”Spre deosebire de heroină, legalele te distrug mult mai mult pentru că am ajuns, la un moment dat, să am 48 de kilograme la 1,80 m. Eram vai de capul meu. Nu-mi păsa de nimic, nu mai mâncam, nu mai dormeam. ca avocat ajunsesem să ies din sălile de tribunal și să merg la WC să consum pentru că nu mai puteam să stau fără”, a relatat Alex.
Efectele etnobotanicelor au fost confirmate de către Paul Sorin Pletea, medic psihiatru, șef de secție la Spitalul Obregia.
”Sunt un mix de diferite substanțe, în general metamfetamine, așa-numitele ”designer drugs”, care pot avea tot felul de efecte: agitație, halucinații, idei delirante, insomnii, comportament adictiv”, le-a descris medicul Pletea.
El a arătat că etnobotanicele duc la o deteriorare rapidă a sănătății pacienților chiar și în comparație cu heroinoman.
”Am văzut pacienți a căror stare fizică s-a degradat foarte repede când au trecut de la heroină la etnobotanice (...) Am pacienți care voluntar au renunțat la aceste substanțe deoarece aveau cunoștințe care au murit foarte repede după ce au trecut pe etnobotanice”, a spus Paul Sorin Pletea.
Psihiatrul a precizat că, indiferent de tipul de dependență, cei afectați pot fi ajutați.
”Pentru orice substanță să caute ajutor la psihiatru. Pentru opioide există medicație de substituție, pentru altele nu există, dar există intervențiile psihologice. Pentru fiecare dintre adicții există un mod de a fi ajutată o persoană”, a spus Pletea.
Pe de altă parte, recuperarea este un proces dificil, mai ales în ce privește recuperarea psihologică.
”Semnele fizice se remit relativ repede, dar dependența psihică, dorința de a consuma, craving-ul. sunt cele mai greu de remis”, a precizat medicul.
Pe lângă medicația de substituție în cazul depenenților de opioide, este nevoie de modificări comportamentale, terapie ocupațională, schimbarea anturajului, a precoupărilor.
Aflați, de asemenea, cum povestea statuii Venus se complică. Profesor universitar doctor, decan la Universitatea ”Valahia” din Târgoviște, unul dintre specialiștii cu cea mai mare recunoaștere internațională dintre paleoliticienii români, Mircea Anghelinu a răspuns rugăminții ziarului Libertatea.
El comentează descoperirea statuetei din domeniul său, paleoliticul, ”veche de 17.000 de ani”, prezentată pe 18 decembrie 2019 drept ”cea mai importantă descoperire arheologică din istoria paleoliticului în România” și expusă apoi chiar în Târgoviște, orașul unde el predă. ”Venus de la Piatra Neamț trebuie considerată un fals, până la certificarea de către specialiști independenți!”, spune acesta.
Mircea Anghelinu: ”Opinia mea personală este că statueta este un fals. În priumul rând, nepotrivirea cronologică. Tipul acesta de statuetă este mult mai vechi cu 7.000 de ani. Starea de conservare este prea bună. într-o zonă în care umezeala este foarte agresivă cu o piesă din gresie moale. Nu cred că vorbim de o plasare a arheologilor. Nu cred că ei au realizat falsul, dar cred că au fost înșelați, deși aveau metode să detecteze falsul. Ar fi urmat niște proceduri de verificare a urmelor de prelucrare a statuetelor.”
”Pentru a elimina orice fel de dubii, ar trebuie să fie realizată o analiză foarte atentă a artefactului care să arate că este foarte vechi și să lămurească cine ar fi putut plasa o astfel de statuetă.”
Depășire cu 676% a poluării cu praf în Capitală. Director în Ministerului Mediului, Dorina Mocanu: ”În stațiile noastre de monitorizare există depășire a valorilor de PM 2,5 și PM 10. Aceste date sunt comunicate primăriei care trebuie să ia măsuri de reducere a poluării și direcției de sănătate. Valorile sunt depășite. Este greu de făcut o corelație între o valoare măsurată într-un minut și o medie măsurată în 24 de ore. Nu pot să compar acea valoare cu 50 mg/m3 care este valoarea limită. Influența cea mai mare o are traficul rutier. la Cercul Militar și Mihai Bravu sunt și șantiere în construcție.”
”Primăria are un plan de îmbunătățire a calității aerului în care are un set de măsuri, dar trebuie să-l pună în aplicare”.
”În luna decembrie valoarea este întotdeauna mai mare”
Florin Mihălțan, medic primar pneumolog: ”Poluarea în București îmbracă aspecte foarte diferite. Nu sunt doa r pulberi , ci și diverse tipuri de gaze. Suntem în porimele 10 capitale cu nivel poluant depășit. Efectele se resimt pe pacinewți cu boli respiratorii și la cei cu boli cardiologice. La primii, astm bronșic, enfizem, bronșită cronică”
”La bolile cardiace, cardiopatie ischemică, riscul de recidivă la infarct. Sunt recomandări individuale pentru cei suferinzi. Ar trebui să poarte măști și să evite în momentele de maximă poluare, iar acestea ar trebui anunțate în bultinele meteo”.
”România contribuie din plin la încălzirea globală inclusvi prin dispariția copacilor din orașe și înlocuirea lor de construcții. Avem nevoie de liziere verzi, de centralizat niște strategii care să impună o ciruclație a mașinilor nepoluante. Sunt și elemente de educație ale populației, bolnavii cronici să știe că nu trebuie să iasă din case în momentele de maximă poluare.”
Călin Tănase, Greenpeace România: ”Au fost făcute prea puține lucruri. Planul de acțiune a fost impus de Comisia Europeană, dar nu se respectă măsurile prezentate acolo. Trebuiau construite zeci de kilometri de biciclete, dar în ultimii ani au fost doar 500 de metri. Este doar un exemplu.”
”Rețeaua oficială de monitorizare aerului este amplasată prost și sunt numai șase stații. Dacă nu măsori, nu există poluare, deci nu trebuie să faci nimic”
