10 ani de la tragedia din Colectiv. Coriolan Ștefan, tatăl Andreei, tânăra scăpată din incendiu, dar ucisă de sistemul sanitar: „La proces m-au întrebat dacă mi-am iubit fata”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Se împlinesc zece ani de la incendiul din clubul Colectiv, cea mai mare tragedie care a îndoliat România ultimelor decenii. 64 de tineri au murit, dintre care 28 în spitale, în săptămânile care au urmat incendiului, și peste 150 au fost răniți în noaptea de 30 octombrie 2015.
Cuprins:
- Niciun oficial din sistemul medical pe lista inculpaților
- Rezultatul letal se datorează cel mai probabil infecției cu Acinetobacter
- Părinții victimelor din Colectiv care continuă lupta cu statul român
- „Mult timp nu am putut să vorbesc despre Andreea”
- „Dacă fata ajungea la Bochum cu trei zile mai devreme, putea fi salvată”
- „Doctorul din Frankfurt mi-a spus că nu a văzut un transplant de piele atât de rău făcut”
- Cum se intră în spitalele din Germania în saloanele marilor arși
- „Am plecat din nou în Germania să-l anunț eu că Andreea a plecat la Doamne-Doamne”
- „Am aflat în Germania că, în realitate, Andreei nu i se făcuse niciun transplant în România”
- „Întrucât tratamentul anterior avusese loc în România, era de așteptat ca plăgile să fie contaminate”
- „Infecția cauzată de bacteria Acinetobacter baumannii poate fi descrisă ca fatală”
- „Existența unor colonii de bacterii în unele spitale de stat nu poate fi imputată unor persoane”
- Anchetă „inaptă” să asigure în mod real aflarea adevărului
- „Ni s-a spus să nu ne așteptăm ca în mai puțin de opt luni să se întâmple ceva”
- „Știți ce m-a întrebat judecătoarea la proces?”
- Urmările incendiului din Colectiv
Niciun oficial din sistemul medical pe lista inculpaților
În toți acești ani, autoritățile judiciare au identificat și condamnat vinovații: patronii clubului, organizatorii evenimentului din seara fatidică și reprezentanți ai administrației publice. Pe lista inculpaților nu s-a aflat însă niciun oficial al sistemului medical, deși mulți dintre tinerii arși au murit din cauza infecțiilor cu bacterii ucigașe contractate în spitalele din România, ceea ce poate echivala cu o culpă medicală.
Iuliana Andreea Ștefan este una dintre victimele incendiului din clubul Colectiv care a ajuns în viață într-un spital din București. Avea arsuri pe jumătate din suprafața corpului, dar respira și era conștientă. În primele ore de la internare era perfect coerentă, a vorbit cu tatăl ei și chiar a fost capabilă să-i spună acestuia codul PIN al telefonului personal. A murit în noaptea dintre 19 și 20 noiembrie 2015, la o clinică din Germania, unde părinții au transferat-o pe cheltuiala proprie, fără niciun ajutor din partea statului român. A fost a 58-a victimă Colectiv. Avea 28 de ani, era absolventă de ASE și lucra ca HR Administrator la Accenture România.
Rezultatul letal se datorează cel mai probabil infecției cu Acinetobacter
Corpul ei a cedat sub presiunea infecțiilor cu bacterii multidrog rezistente contractate în Spitalul Sf. Ioan din București, unde a fost internată inițial. Concluzia legiștilor care au analizat cazul Andreei Ștefan a fost că „rezultatul letal se datorează cel mai probabil infecției cu Acinetobacter baumannii”.
Din actele medicale reiese clar că Andreea a contactat bacteria în spitalul din București. Pe 3 noiembrie 2015, analizele de laborator efectuate la Sf. Ioan indicau pentru prima dată de la internare prezența infecției cu Acinetobacter baumannii în cultura din secreția traheală și în hemocultură. Ulterior, pe 8 noiembrie 2015, în ziua în care Andreea a ajuns într-un final în Germania, medicii de la Spitalul Universitar Bergmannsheil au identificat și infecția cu Klebsiella pneumoniae.
Părinții victimelor din Colectiv care continuă lupta cu statul român
Coriolan Ștefan, tatăl Andreei, a acceptat să ofere un interviu ziarului Libertatea. Este printre puținii părinți de victime Colectiv care au mai rămas în luptă împotriva statului român. La zece ani de la tragedia în care și-a pierdut fiica, nu poate accepta ca responsabili din sistemul sanitar românesc să nu răspundă penal pentru că i-au luat dreptul la viață Andreei, refuzând în mod absurd, zile la rând, să permită transferul pacientei într-un spital din Europa unde ar fi avut șanse să fie vindecată dacă ajungea la timp. Coriolan Ștefan cere inclusiv pedepsirea oficialilor care din neglijență și neimplicare au permis infectarea fiicei lui cu bacteriile care i-au adus moartea.
Împreună cu Marvin Nicodemus - cetățean german - prietenul Andreei, supraviețuitor al incendiului din Colectiv, dar și cu Irina Chelba și Ruxandra Geambașu, mamele unor tineri morți în incendiul din 30 octombrie 2015, a depus la Parchetul General o plângere penală în care cere să fie trași la răspundere responsabilii - neidentificați nici la acest moment - care au tergiversat transferul victimelor în străinătate și care, prin neimplicare, au permis infectarea pacienților arși cu bacteriile spitalicești.
„Mult timp nu am putut să vorbesc despre Andreea”
Programat cu mult timp înainte, interviul cu Ștefan Coriolan a avut loc vineri, 17 octombrie, în ziua în care Bucureștiul era zguduit de explozia blocului din cartierul Rahova. Ne-am întâlnit la o terasă studențească de lângă ASE, unde televizoarele erau deschise pe canalele de știri. Discuția, oricum delicată, a decurs pe fondul declarațiilor agitate ale acelorași personaje care fremătau în fața camerelor de luat vederi și în urmă cu zece ani. Când pe ecran a apărut Raed Arafat, să ofere informații despre starea victimelor exploziei din Rahova, dialogul s-a oprit brusc. Pentru Coriolan Ștefan era un déjà-vu pe care nu și l-ar fi dorit. „Ia uite-l!”, atât a spus, a tăcut preț de câteva secunde și apoi a revenit la discuția cu noi.
„Mult timp nu am putut să vorbesc despre Andreea. Acum am constatat că îmi face bine să povestesc ce s-a întâmplat atunci. Mama ei încă nu poate”, a mărturisit tatăl tinerei.
De zece ani trăiește cu frustrarea că nu a reușit să-i facă fiicei sale dreptate până la capăt. Duce încă lupta cu statul român alături de Marvin, iubitul Andreei, și el grav rănit în tragedia din Colectiv, dar salvat cu greu de medicii germani. Ambii sunt convinși că o mare parte din vină pentru moartea fetei o poartă responsabilii din Ministerul Sănătății care au refuzat transferul imediat la o clinică din străinătate în zilele care au urmat incendiului.
„Dacă fata ajungea la Bochum cu trei zile mai devreme, putea fi salvată”
„După ce Andreea a plecat la Doamne-Doamne, am vorbit cu medicul de la clinica din Germania, care mi-a spus că, dacă fata ajungea la Bochum cu trei zile mai devreme, putea fi salvată”, spune tatăl Andreei.
Familia fetei s-a luptat zile la rând să primească aprobarea din partea autorităților române să accepte externarea din Spitalul Sf. Ioan, unde starea tinerei se agrava de la o zi la alta, într-o clinică din Germania unde fusese acceptată.
„Au refuzat. Ne-au spus, ba că nu au găsit locuri libere, ba că era netransportabilă, că n-ar fi rezistat unui drum atât de lung, cu avionul. Eu cred că ei știau atunci de infecția cu bacterii și n-au vrut să se afle”, este de părere Coriolan Ștefan.
„Eu am verificat personal. Erau 77 de paturi libere pentru pacienți ca noi, în acele zile, doar în Germania”, a punctat Marvin Nicodemus, care a participat și el la interviul pe care tatăl Andreei l-a acordat ziarului Libertatea.
„Doctorul din Frankfurt mi-a spus că nu a văzut un transplant de piele atât de rău făcut”
Marvin a fost și el grav rănit în Colectiv. I se văd încă urmele adânci pe ambele mâini și pe degete. El a fost internat la Spitalul Universitar din București, nu la Sf. Ioan cu Andreea. Fiind cetățean german, transferul la el în țară a fost mult mai simplu. Autoritățile române nu s-ar fi putut opune doleanțelor părinților care s-au ocupat de transportul în Germania al fiului lor. A stat internat aproape o sută de zile, 68 de zile fiind în comă. Din București a ajuns la un spital din Frankfurt, iar medicii germani nu fuseseră informați de omologii români că Marvin fusese infectat și el cu nu mai puțin de patru bacterii spitalicești, Proteus mirabilis, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa și Acinetobacter baumannii. În București, suferise deja o intervenție chirurgicală de transplant de piele la mâini.
„Doctorul din Frankfurt mi-a spus că în 32 de ani de practică medicală nu a văzut un transplant de piele atât de rău făcut. A trebuit să îndepărteze tot și să o ia de la capăt”, a declarat Marvin.
Cum se intră în spitalele din Germania în saloanele marilor arși
Sunt diferențe fundamentale între modul în care este tratat în Germania față de România un pacient care a suferit arsuri grave, dar și rudele lui care vin în vizită la spital. Nici nu poate fi vorba despre compromisuri, spune Coriolan Ștefan.
„Când o vizitam pe Andreea la spital, la Bochum, ne băgau într-o încăpere specială unde ne dezbrăcam complet și ne ofereau ei haine speciale. Abia apoi puteam intra în salon. La ieșire, intram în aceeași încăpere, iar hainele purtate în spital erau preluate și probabil incinerate ulterior. Ne țineau la curent cu absolut toate tratamentele pe care i le făceau Andreei. În România, nici nu s-a pus problema de așa ceva. Vă aduceți aminte ce spunea Bănicioiu (n.r.- Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății în 2015): «avem de toate, în România primesc tratamentul pe care l-ar primi și în afara țării»”, spune Ștefan.
„Am plecat din nou în Germania să-l anunț eu că Andreea a plecat la Doamne-Doamne”
Un moment de-a dreptul de neînchipuit într-un spital din România s-a petrecut în ziua în care Marvin a ieșit din comă. Evident, nu știa nimic despre Andreea. A cerut informații, dar părinții tânărului au fost sfătuiți de către un medic să fie atenți cum fac anunțul morții fetei pentru că șocul unei astfel de vești poate avea urmări de nedorit.
„Au vorbit cu ei un medic psihiatru sau psiholog de acolo de la clinica din Frankfurt. Le-a spus că nu este recomandat ca părinții să-l anunțe pe Marvin că iubita lui a murit, pentru că există riscul ca băiatul lor să dezvolte un sentiment de ură față de ei. Când Marvin s-a trezit din comă, eu eram deja în România. M-am suit în avion și am plecat din nou în Germania să-l anunț eu personal că Andreea a plecat la Doamne-Doamne”, a mărturisit Coriolan Ștefan.
„Am aflat în Germania că, în realitate, Andreei nu i se făcuse niciun transplant în România”
Culpa medicală invocată de tatăl Andreei ține și de informațiile eronate și incomplete pe care le-a primit în zilele în care tânăra agoniza în spitalul din București.
„În România, mi se spusese că Andreei i se făcuse deja un transplant de piele, că i se pusese grefă de piele la mână, cât timp a stat internată la Sf. Ioan. Când am ajuns cu ea la clinica din Bochum, am fost curios să aflu cum evoluează operația, dacă e bine sau nu. Medicul din Germania a fost surprins de întrebarea mea și nu înțelegeam de ce. Am aflat ulterior că, în realitate, Andreei nu i se făcuse niciun transplant. Pe mine în România m-au mințit cu nerușinare!”, acuză Ștefan.
„Întrucât tratamentul anterior avusese loc în România, era de așteptat ca plăgile să fie contaminate”
Că Andreea ar fi avut o șansă la viață, dacă nu s-ar fi infectat în spitalul din România cu Acinetobacter și Klebsiella pneumoniae, este confirmat în documentele medicale de către specialiștii germani. Într-o scrisoare adresată lui Marvin și semnată de prof. univ. dr. med. M. Lehnhardt, medicul care a tratat-o pe Andreea în Germania, este scris negru pe alb că tânăra româncă a suferit un șoc septic din cauza „germenilor multirezistenți” culeși din spitalul din București. Mai mult, medicul din Bochum spune că se aștepta ca un pacient transferat dintr-o țară est-europeană să fie infectat cu bacterii rezistente la antibiotice:
„1. Ne-a fost perfect clar că dna Ștefan avea germeni multirezistenți. Întrucât tratamentul anterior avusese loc în România, era de așteptat ca suprafețele plăgilor să fie contaminate. În special în țările est-europene, colonizarea cu germeni multirezistenți are loc rapid și pe scară largă. Prelevarea probelor efectuate aici a confirmat acest lucru într-o perioadă scurtă.
2. O autopsie se efectuează numai și exclusiv dacă a fost comisă o formă de infracțiune, despre care se presupune că este responsabilă pentru rănile pacientei și, în cele din urmă, pentru moartea acesteia. În acest caz, era perfect clar că „pacienta a murit în urma arsurilor grave”. O autopsie nu ar fi oferit nicio informație suplimentară asupra lanțului cauzal de bază.
3. Imaginați-vă că pielea umană este o barieră naturală față de mediu. Dacă această piele este rănită, această barieră se pierde, iar bacteriile pot pătrunde în corp. Aceasta este, în esență, bătălia pe care o ducem aici în fiecare zi: să reparăm pielea atât de repede, încât germenii să nu poată provoca daune grave în interiorul corpului. Fiecare pacient cu o astfel de leziune gravă dezvoltă bacteriemie, adică infiltrarea bacteriilor în fluxul sangvin. Din păcate, acest lucru duce adesea la ceea ce este cunoscut sub numele de șoc septic, iar organismul nu mai este capabil să combată infecția care se răspândește.
Îmi pare rău că, în ciuda tuturor măsurilor luate, nu a fost posibil să salvăm viața doamnei Ștefan.
Cu sinceritate, prof. univ. dr. med. M. Lehnhardt, directorul Clinicii de chirurgie plastică și chirurgia mâini din Bochum”.
Pe de altă parte, medicul Nicolas Stutz, chirurg plastician, medicul-șef al departamentului de chirurgie plastică, reconstructivă și estetică de la Spitalul Academic Helios München-West din Germania, contactat de familia Andreei ca expert independent, a conformat că o pacientă de 28 de ani, sănătoasă, cu arsuri pe jumătate din suprafața corpului poate fi tratată și vindecată în absența complicațiilor cauzate de bacteriile spitalicești.
„Infecția cauzată de bacteria Acinetobacter baumannii poate fi descrisă ca fatală”
„Impactul infecțiilor nosocomiale asupra decesului victimei Ștefan Andreea Iuliana se concluzionează că rezultatul letal se datorează cel mai probabil infecției cu Acinetobacter baumannii, deoarece o arsură pe 50% din suprafața corpului la o femeie sănătoasă în vârstă de 28 de ani poate fi considerată, în general, tratabilă/curabilă și complicațiile rezultate, în special infecția cauzată de bacteria Acinetobacter baumannii, pot fi descrise ca fatale”, se arată în documentele depuse de familia Ștefan la Parchetul General, unde a cerut continuarea anchetei în ceea ce privește culpa medicală imputabilă autorităților din România.
După zece ani de la tragedia din Colectiv, autoritățile judiciare nici măcar nu mai mimează că sunt preocupate să cerceteze cazul pacienților morți din cauza infecțiilor provocate de bacteriile luate din spital.
„Existența unor colonii de bacterii în unele spitale de stat nu poate fi imputată unor persoane”
Plângerea penală care are ca obiect „infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, cu privire la modalitatea de intervenție și de asistență medicală de prim ajutor acordată de personalul medical al Serviciului de Ambulanță Bucureçti-Ilfov, intervenția autorităților și acțiunile/inacțiunile funcționarilor publici în legătură cu transferul victimelor la unități medicale din străinătate” a primit în 2024 o soluție de clasare din partea Parchetului General, sub semnătura procurorului Marcel Sandu. Magistratul a motivat decizia scurt: „nu exista un text de lege care să fi impus, în acea perioadă, transferul imediat la unități medicale din străinătate”
„Lipsurile și deficiențele ce țin de sistem, de nivelul de echipare a personalului care a intervenit de urgență (de exemplu, insuficiența numărului de tărgi sau numărul mic de cadre medicale prezente la fața locului raportat la amploarea evenimentului), de pregătirea și priceperea celor care au acționat sau au decis, suficiența sau insuficiența materialelor sau a autovehiculelor disponibile, precum și existența unor colonii de bacterii sau a altor agenți patogeni în unele spitale de stat nu pot fi imputate unor persoane determinate ce ar putea fi trase la răspundere penală”, este motivarea redactată de procurorul Marcel Sandu prin care a dispus clasarea cauzei cu privire la culpa medicală.
Anchetă „inaptă” să asigure în mod real aflarea adevărului
Decizia Parchetului General a fost atacată de Nicodemus Marvin, Ştefan Mihaela, Ştefan Coriolan, Ştefan Andrei Florian, Chelba Irina şi Geambaşu Ruxandra la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță care a desființat soluţia contestată și a trimis cauza în vederea continuării urmării penale.
Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte a concluzionat că soluția de clasare a plângerii în disucție a fost „întemeiată pe o analiză incompletă a aspectelor factuale sesizate de petenți, este consecința unei anchete lipsite de efectivitate și inaptă a asigura în mod real aflarea adevărului”.
Procurorului i s-a imputat de către instanța supremă că nu a făcut verificări asupra modalității în care au fost respectate, în spitalele în care au fost internate victimele incendiului, dispozițiile legale privind activitatea de prevenire a acestor infecții și nu au fost identificate persoanele cu competențe legale și responsabilități în acest sens.
În același sens, nu au fost efectuate verificări nici cu privire la modalitatea în care personalul de specialitate din cadrul DSP București și-a îndeplinit atribuțiile legale referitoare la prevenirea acestor infecții și la controlul modului în care se respectă în spitale implementarea măsurilor de prevenție, conform legislației în vigoare. Aceasta, în condițiile în care experții INML au constatat înscrierea infecțiilor nosocomiale în tanatogeneză în cazul unora dintre victimele decedate (de ex., în cazul victimei Ștefan Andreea Iuliana), se arată în motivarea ÎCCJ prin care se cere reluarea anchetei penale.
Această decizie datează din martie 2025, iar până acum, Parchetul General nu a reluat ancheta.
„Ni s-a spus să nu ne așteptăm ca în mai puțin de opt luni să se întâmple ceva”
„Ni s-a spus să nu ne așteptăm ca în mai puțin de opt luni să se întâmple ceva, a fost și vacanță, concedii, grevă. Nu au lucrat nimic în dosar”, acuză Ștefan Coriolan și Marvin Nicodemus.
Atitudinea sfidătoare a autorităților române l-a îndârjit și mai mult pe tânărul german, care este hotărât să ducă lupta până la capăt, chiar dacă cei mai mulți dintre părinții tinerilor morți la Colectiv nu mai au puterea să continue.
„Știți ce m-a întrebat judecătoarea la proces?”
„Nu am cum să renunț. Nu pot să-i las nepedepsiți. Sunt hotărât să merg până la Curtea Drepturilor Omului, dar până atunci trebuie să epuizez toate etapele în România”, explică Marvin. Tocmai acest proces interminabil îl ține încă în România, tânărul german fiind nevoit să vină frecvent la București pentru a fi în permanentă legătura cu avocații săi.
Îndârjirea tânărului Marvin îl ține în priză și pe tatăl Andreei. Recunoaște că este scârbit de sistemul românesc de sănătate și justiție, dar că va face tot ce-i va sta în putință să facă dreptate pentru fiica sa.
„Nu vreau să-i mai văd! Țin legătura cu ei doar prin intermediul avocaților mei. Ei se ocupă de tot. Eu nu pot să mai citesc. Știți ce m-a întrebat judecătoarea la proces? Dacă mi-am iubit fata! Am întrebat-o și eu dacă are copii și am plecat din sala de judecată. De atunci nu m-am mai dus”, mărturisește în lacrimi tatăl Andreei.
Urmările incendiului din Colectiv
Incendiul din clubul Colectiv a avut loc în noaptea de vineri, 30 octombrie 2015, în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansării albumului „Mantras of War”. Focul a izbucnit cu puțin înainte de finalul concertului și s-a extins rapid, mai întâi pe tavanul clădirii și ulterior a cuprins întreaga hală.
În incintă erau aproximativ 400 de persoane. 27 au fost găsite decedate la fața locului, iar alte 36 au murit ulterior în spitalele din România și din străinătate. Alte 150 de victime care au supraviețuit incendiului au rămas cu sechele pe viață. Un alt tânăr a murit ulterior, punându-și capăt zilelor.
Concluzia anchetei a fost că focul a fost provocat de către artificiile folosite în timpul concertului, care au aprins buretele poliuretanic folosit pentru antifonarea pereților halei unde a fost organizat evenimentul.
Sub presiunea străzii, în 4 noiembrie 2015, Guvernul Ponta şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.
12 persoane au fost trimise în judecată în dosarul Colectiv, finalizat în mai 2022 cu condamnări la închisoare cu executare, dar și cu achitări:
Cristian Popescu-Piedone, fost primar al sectorului 4: 4 ani închisoare
Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4: achitată
Luminiţa Larisa Ganea, consilier superior la Primăria Sector 4: achitată
Sandra Ramona Moţoc, referent superior la Primăria Sector 4: achitată
Alin George Anastasescu, patron Colectiv: 11 ani si 8 luni
Cătălin Paul Gancea, patron Colectiv: 6 ani și 4 luni
Costin Mincu, patron Colectiv: 8 ani
Viorel Zaharia, pirotehnist: 6 ani si 10 luni
Marian Moise, pirotehnist: 6 ani și 10 luni
Cristian Mihai Niţă, administrator al firmei de artificii: 2 ani și 6 luni cu suspendare
Antonina Radu, pompier ISUBIF: 8 ani și 8 luni
George-Petrică Matei, pompier ISUBIF: 8 ani și 8 luni
Fotografii: Vlad Chirea, INQUAM Photos / Octav Ganea
D.I. 29.10.2025, 07:23
Asta este "Romnia lucrului bine facut". Daca, Doamne fereste, s-ar intampla din nou o asemenea tragedie, rezultaul cu pacientii ar fi acelasi: nu te ucide incendiul, te omoara spitalul.