Deutsche Welle susține că România și Bulgaria ”vor rămâne copiii problemă ai UE”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deutsche Welle susține că România și Bulgaria ”vor rămâne copiii problemă ai UE”. Cele două țări, care se prezintă de fiecare dată în fața UE drept state sigure și stabile și fac presiuni să intre în zona Schengen, ”par că vor rămâne copiii problemă ai Uniunii Europene”, scrie Deutsche Welle.
Ekaterina Zaharieva, ministru de Externe al Bulgariei, a îndemnat din nou liderii Uniunii Europene să-și extindă frontiera zonei de liberă circulație Schengen.
Într-un interviu pentru cotidianul german Die Welt, ea nu a îndemnat doar la ridicarea controalelor temporare la frontierele UE, ci a cerut ca Bulgaria și România să fie primite în zona Schengen până la sfărșitul acestui an.
Propunerea ministrului de Externe bulgar are o oarecare greutate politică, în contextul în care Bulgaria deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, însă inițiativa nu este deloc nouă.
Politicienii de la București și Sofia cer aderarea la Schengen regulat, încă de la aderarea celor două țări la blocul comunitar, pe 1 ianuarie 2007, însă de fiecare dată cererile le-au fost respinse din cauza unor deficiențe în domeniul statului de drept și luptei împotriva corupției.
Deși CE consideră că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice, un număr de state UE, precum Franța și Germania, și-au exprimat rezervele. Iar unii critici consideră că aderarea ar fi prematură.
Joachim Herrmann, ministrul de Interne german, unul dintre cei mai sceptici critici, aprecia într-un interviu recent că ar fi de dorit ca România și Bulgaria să adere la Schengen pe termen lung. El a subliniat că este necesar ca securitatea cetățenilor nemți să nu fie periclitată. El vede o amenințare ”corupția extinsă și problemele masive cu crima organizată”, aferente României și Bulgariei.
Totodată, Herrmann a mai susținut că este imposibilă o justificare a reintroducerii controalelor la frontiera germano-austriacă, în paralel cu ridicarea controalelor la frontoiererele române și bulgare cu zona Schengen, înainte garantării protecției frontierelor externe ale UE.
Înaintea alegerilor legislative din septembrie, cancelarul geman, Angela Merkel, și-a arătat susținerea față de aderarea tuturor statelor membe ale UE la zona Schengen. Ea a catalogat propunerea președintelui CE Jean-Claude Juncker de admitere cât mai rapid posibilă a României și Bulgariei în Schengen drept ”o abordare rezonabilă”, dar a îndemnat la prelungirea controlelor la frontiera Germaniei, evocând o lipsă de protecție la frontierele externe.
”Atât timp cât protecţia la frontiera externă nu va funcţiona aşa cum avem în vedere, este absolut să existe controale la puncte critice de pe frontiere interne”, sublinia Merkel într-un interviu.
Între timp, Jucker a devenit mai rezervat în ceea ce privește îndembrurile sale cu privire la aderare la Schengen, cel puțin privința României.
El a declarat recent la Bruxelles că România a făcut pași mari în privința statului de drept, însă a adăugat că CE nu va accepta noi evoluții. El se referea la încercările PSD de a modifica legile justiției și de a reduce eforturile în lupta anticorupție.
Juncker a mai adăugat că dacă România nu-și revizuiește reformele, acest lucru va afecta discuțiile cu privire la adrerarea sa la Schengen.
În noiembrie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat noi reguli de intrare în Spațiul Schengen. Astfel, se modifică sistemul de intrare și ieșire în statele care fac parte din spațiul european de liberă circulație, dar și regulamentul de modificare a Codului frontierelor Schengen în legătură cu sistemul de intrare/ieşire, potrivit unui comunicat al instituției europene.
FOTO: EPA
