Ilia Iaşin, un opozant rus aflat în exil, și-a îndemnat compatrioții „care se opun războiului” din Ucraina să voteze împotriva Rusiei Unite în alegerile legislative prevăzute pe 18-20 septembrie, relatează AFP.
Iniţiativa sa, denumită „Prânzul păcii”, vizează să-i determine pe toţi alegătorii atât din Rusia, cât şi din străinătate, să se ducă şi să facă acest lucru la urne, la 20 septembrie, la ora prânzului, în ţările respective.
„Dacă oamenii se duc toţi să voteze împotriva Rusiei Unite în acelaşi moment şi fac coadă, atunci lumea va vedea câţi suntem cu adevărat”, a declarat Ilia Iaşin, care locuieşte la Berlin, într-un interviu acordat acordat pentru AFP la Helsinki.
O victorie a Rusiei Unite, partidul lui Vladimir Putin, nu ridică nici cea mai mică îndoială. Ori, autorităţile ruse exercită de ani de zile un control strict asupra procesului electoral, iar apărătorii drepturilor omului relevă fraude orchestrate în mod repetat.
Represiunea din Rusia a atins niveluri nemaivăzute din epoca sovietică, mii de persoane fiind încarcerarate sau condamnate la plata unor amenzi pentru că au criticat regimul și/sau invazia din Ucraina.
Principalele figuri ale opoziţiei sunt încarcerate, în exil sau omorâte, iar manifestaţiile împotriva Kremlinului sunt strict interzise.
Luna trecută, Curtea Supremă din Rusia a îndeplinit ordinul lui Vladimir Putin și a dispus ca singurul partid care se opune războiului, Iabloko, să fie exclus din alegeri,
„Noi nici măcar nu considerăm asta alegeri”, a declarat Ilia Iaşin.
Opozantul în vârstă de 40 de ani, un fost apropiat al lui Aleksei Navalnîi, ucis în închisoare, conduce un partid înfiinţat în iunie în capitala Germaniei, care şi-a dat ca misiune să unească diversele grupuri de opoziţie din Rusia - mult timp subminate de lupte interne -, pentru a cere o încetare a ostilităţilor în Ucraina şi a apăra drepturile omului.
Iașin se aşteaptă ca mii de persoane să se alăture „Prânzului păcii”.
„Vrem să le dăm oamenilor posibilitatea de a-şi exprima opoziţia faţă de ceea ce se întâmplă, opoziţia lor faţă de război şi faţă de dictatura lui Vladimir Putin”, explică opozantul.
Un activist activ în opoziţia liberală, în Rusia, începând din anii 2000, Ilia Iaşin a fost condamnat, la sfârşitul lui 2022, la opt ani de închisoare pentru că s-a răzvrătit împotriva „uciderii unor civili” de către armata rusă în oraşul ucrainean Bucea.
El a fost eliberat doi ani mai târziu, într-un schimb istoric de deţinuţi între Rusia şi Occident.
Care sunt ambiţiile partidului său „Rusia Paşnică”? Să ajungă la putere într-o bună zi, atunci când acest obiectiv va fi, poate, un pic mai realist.
„Există numeroase precedente în lume în care disidenţi au înfiinţat partide politice în exil, s-au întors apoi în ţara lor de origine după o vreme şi au preluat puterea”, afirmă Iașin.
El promite că va fi „primul” care va reveni în Rusia, „atunci când va exista ocazia”.
Această întoarcere depinde în mare parte de sfârşitul războiului din Ucraina şi „de felul în care se va termina”, adaugă el.
Ilia Iaşin se aşteaptă la o „escaladare” în Ucraina după așa-zisul scrutin legislativ din Rusia.
El crede că sute de mii de ruşi vor fi mobilizaţi după 20 septembrie pentru a desfăşura o mare ofensivă în primăvara sau în vara anului viitor.
„Nimic nu arată că Putin ar fi pregătit să înceapă negocieri serioase cu Ucraina (...). Însă multe semnale arată că pregăteşte o escaladare”, subliniază el.
Liderul de la Kremlin a respins afirmațiile despre mobilizare și le-a catalogat drept tentative de dezinformare înaintea alegerilor legislative. Negarea lui Putin poate fi considerată de asemenea drept o dezinformare și ascunderea adevăratelor sale intenții față de societatea rusă.
Primul decret oficial de mobilizare, din septembrie 2022, a fost foarte nepopular în Rusia, iar Putin s-a ferit de atunci să facă recrutări oficiale, mizând pe recrutări mascate sub promisiuni, șantaj și diverse metode înșelătoare.
Alte evoluţii posibile, potrivit lui Ilia Iaşin, sunt „o provocare împotriva NATO”, de exemplu „o tentatvă de cucerire a unuia dintre oraşele baltice sau o provocare a Poloniei”.
Moscova neagă toate aceste scenarii, la fel cum a mințit în legătură cu mobilizarea de trupe de dinainte de declanșarea invaziei la scară largă din Ucraina.