4 din 10 elevi nu înțeleg ce citesc, arată ultimul raport pe literație. „Intră nefuncționali în școală, ies nefuncționali din școală”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Doar 11% dintre elevii români înțeleg un text pe care îl citesc, sunt capabili să extragă o informație din el și chiar să-l evalueze, arată Raportul privind nivelul de literație al elevilor din România, făcut public astăzi.
Cuprins:
Cercetarea realizată de platforma de testare standardizată Brio și Asociația pentru Valori în Educație arată și că restul elevilor sunt fie la nivelul nefuncțional (42%), fie la un minim funcțional (47%).
Cum identifici un elev cu probleme de literație
„Un elev de-al meu mi-a spus: doamna, mai avem 5 litere și terminăm alfabetul, deci eu acum citesc peste tot. Și misiunea mea este să înțeleagă ce citește”, crede învățătoarea Claudia Ionescu, prezentă la conferința de lansare a raportului pe literație 2023.
Aceasta a explicat cum identifică ea că un copil are probleme. „Dacă un copil vine în clasă din pauză și îți spune: doamna învățătoare, colegul meu mi-a explicat un joc, dar n-am putut să mă joc, că n-am înțeles despre ce-i vorba. Sau un copil spune că nu-i place să citească fiindcă nu înțelege multe cuvinte din acel text. Dacă un copil merge acasă și nu-i poate spune coerent părintelui ce a învățat la școală, atunci e cazul să intervenim”, a spus învățătoarea.
Dacă România ar fi o școală cu o sută de elevi, atunci 42 dintre ei nu ar înțelege ce citesc dintr-un text, 47 ar putea doar să identifice o informație dată din text, relația dintre personaje și o idee principală. Doar 11 elevi din acea școală ar putea nu doar să înțeleagă textul, dar și să facă o evaluare și să reflecteze asupra sa, potrivit raportului prezentat.
„Să nu ne uităm la cifrele acestea ca la copii care au probleme, ci să înțelegem că noi, ca societate, avem o problemă și anume, să-i facem pe acești copii să înțeleagă ce citesc. Din 3 milioane de copii, știm că 330.000 dintre ei înțeleg ce citesc. Pentru restul copiilor trebuie să facem ceva”, a spus Gabi Bartic, CEO al platformei Brio.
Raportul arată că nu se fac mari progrese cu acești copii în ceea ce privește nivelul de alfabetizare nici după finalizarea a două cicluri școlare: a scăzut rata de nefuncționalitate cu doar 4% și a avut loc o creștere a nivelului de funcționalitate înaltă cu doar 1,5%.
„Copiii intră nefuncționali în școală și ies nefuncționali din școală. Ies cu multe cunoștințe, dar nu și cu capacitatea de a înțelege textele citite”, a mai punctat Gabi Bartic.
Ambiția Ministerului Educației: reducerea analfabetismului funcțional cu 50% în șase ani
Ministra Educației Ligia Deca a prezentat măsurile incluse în noul proiect de lege aflat în prezent în Parlament. „Ne propunem ca până în 2030 să reducem cu 50% rata de analfabetism funcțional. Măsurile concrete vizează o testare anuală care face parte dintr-un program mai amplu de reducere a analfabetismului funcțional. Este inclus și un program național de formare a cadrelor didactice care are ca scop familiarizarea lucrului cu copiilor pentru diminuarea analfabetismului funcțional”, a spus aceasta.
De asemenea, a anunțat includerea în lege a unui proiect național „O carte pentru fiecare copil”, prin care copiii să primească un voucher pentru cărți. A menționat că detaliile aplicării unui astfel de proiect vor urma după aprobarea legilor educației.
Rezultatele arată o mică diferență între fete și băieți în ceea ce privește alfabetizarea lingvistică: 40% dintre fete se situează la zona de nefuncționalitate, în timp ce băieții sunt la 44%.
Geografic, cel mai mare grad de nefuncționalitate sunt în regiunea de Vest - Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș și cel mai mic în Est - Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui.
Literația este doar o componentă a analfabetismului funcțional, care se măsoară luând în calcul și alfabetizarea științifică, și pe cea matematică.
