50 de ucraineni au strâns gunoaiele din locul preferat de picnic al brașovenilor, pentru 1 Mai. „Vă întoarcem ajutorul!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Familii de refugiați cu copii și femei care au bărbații pe front și-au luat mănuși și saci menajeri și au curățat pajiștea de „La Iepure”, zonă aflată în continuarea cartierului brașovean Răcădău.
Cuprins:
Valea Cetății din Brașov, unde e capătul de linie pentru autobuze și troleibuze, se umple văzând cu ochii. Este prima zi senină sub Tâmpa, după câteva cu ploi, care au ținut oamenii în case.
Suntem pe partea cealaltă a masivului, nu în zona ce apare adesea în poze de Instagram, pe care scrie Brașov după modelul hollywoodian. În peisaj se văd doar blocurile nou construite din Răcădău.
Cartierul e și el celebru, dar pentru urșii care veneau până la pubele în căutare de mâncare. Semne cu „atenție, urs” sunt peste tot. Zona poartă însă numele altor animale, brașovenii o știu de „La Iepure” și cuprinde două pajiști pe malul pârâului Răcădău, locuri preferate pentru picnic.
În pregătirea tradiționalului grătar de Ziua Muncii, un grup de 70-80 de oameni, dintre care în jur de 50 de refugiați ucraineni, au curățat locul din primele ore ale dimineții de 30 aprilie.
„Am deja prieteni de vârsta mea”
Ucrainenii vin cu mic, cu mare dinainte de zece, când e ora de întâlnire. Prima ajunsă este o familie de cinci, părinții și trei copii.
Iulia și Vitali sunt din Odesa și au ajuns în România încă de luna trecută împreună cu cei trei copii. Bărbatul a putut trece granița fiindcă nu sunt înrolați în armată cei care au cel puțin trei copii. „Am venit la acțiunea asta ca semn de mulțumire pentru ce au făcut românii pentru noi. Am zis că atâta putem face și noi”, spune Iulia.
Serghei, fiul cel mare, de 13 ani, intervine și el. „Mama are dreptate. Ne simțim foarte bine la Brașov, toată lumea are grijă de noi. Uite, eu mi-am făcut deja și prieteni de vârsta mea. Ne înțelegem în engleză”, spune băiatul.
Familia e întâmpinată de un voluntar, Iulian Dudiță, de la Asociația Tot Mai Verde. Organizatorii evenimentului sunt Primăria Brașov și Migrant Integration Center, dar Iulian s-a îmbrăcat într-o vestă reflectorizantă și dă o mână de ajutor.
„Vodaaaa, hociu vodicikuuuuu!” („Apă, vreau apiță!”), strigă un copil în timp ce se aleargă cu alții cu un planor de jucărie. „Vrea apă ăla mic”, se amuză unul dintre români. Românii au început să învețe deja cuvintele de bază din limba ucraineană.
„Pe stradă, lumea ne întreabă dacă avem nevoie de ajutor”
Cosmin Haraga, purtător de cuvânt al Migrant Integration Center, povestește cum s-a creat comunitatea de voluntari din Ucraina.
„O primă etapă din această acțiune s-a desfășurat acum două sâmbete, pe 16 aprilie. Ucrainenii au văzut pe internet acțiunea și au început să vorbească între ei. Așa că s-au anunțat încă de săptămâna trecută că vor veni aproximativ 50”, spune el.
Două surori din Odesa, Irina și Iulia, povestesc și ele cum s-a dus vestea faptei bune: „Noi am aflat pe Telegram, din aproape în aproape, de la voluntarii de aici și de la alți ucraineni. Și ne-am hotărât să venim. E semnul nostru de mulțumire și vrem să întoarcem ajutorul.”
Au venit pe la începutul lunii martie, au trecut prin Republica Moldova, București și în cele din urmă au ajuns la Brașov.
Mi se pare extraordinar că lumea ne aude vorbind în ucraineană pe stradă și ne întreabă în ucraineană, dacă sunt ucraineni, sau în engleză, dacă avem nevoie de ajutor. E un sentiment care ne dă multă pace.Iulia, refugiată din Ucraina:
Fetele au fost emoționate și de cum oamenii s-au mobilizat pentru refugiați de Paște, cum a fost inițiativa Centrului de Afaceri, Transfer Tehnologic si Incubator de Afaceri - CATTIA, care e implicat în cazarea ucrainenilor la Brașov.
„De Paști ne-au pregătit masă, produse pascale, am primit fiecare câte o mică pască, ne-am simțit de parcă eram acasă”, spune, emoționată, una dintre ucrainence.
Mănuși roșu, galben și albastru
Lumea se trece pe liste și apoi începe curățenia. De la balcoane, brașovenii se uită spre parcarea plină de oameni unde sunt împărțite mănuși și saci verzi.
O doamnă din Zaporojie și-a adus mănuși de acasă, în culorile roșu, galben și albastru. Ne face cu mâna și se amuză.
E venită de doar două zile la Brașov, însă vrea să ajute. „Am ajuns prima oară în Bulgaria, apoi aici. Merg unde îmi recomandă copiii mei. Am încredere în ei. Ei caută pentru mine”, spune ea.
Zaporojie, oraș din partea central-estică a Ucrainei, este la doar câteva zeci de kilometri de linia frontului actual.
Inamicul, arătat pe Google Maps
Scoate telefonul, deschide Google Maps și ne arată cu degetul unde este casa ei. E undeva în zona de sud-est a orașului, lângă un sat denumit Balabine.
„Uite aici stăteam noi. Și aici este inamicul”, spune ea. Nu vrea să dea mai multe detalii și nici să-și spună numele, fiindcă soțul ei este pe front.
„Vorbim destul de des, dar vreau să mă opresc aici. Este voluntar. E o situație grea acolo, avem centrala nucleară. Avem uzina de aluminiu, care a fost bombardată. Avem o uzină de automobile. E sensibil pentru toți”, povestește femeia.
Apoi se duce la unul dintre voluntari și îi cere explicații. De unde strânge gunoaie, unde le lasă, cât timp se strânge gunoiul.
„Dacă noi putem, puteți și voi”, e îndemnul șefului Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Brașov, Ciprian Băncilă. E încântat că au venit atâția ucraineni. „Făcuserăm și noi o acțiune acum câteva zile. Au venit și pensionari, inclusiv un fost șef APM, are peste 70 de ani”.
„Nouă nu ne faceți poze? Și noi suntem locuitori ai Brașovului, merităm și noi poze”, spune o româncă. Femeia își pune o vestă cu partidul AUR, face o poză de grup și apoi o dezbracă.
În același timp, acțiunea de ecologizare e în toi: ucrainenii cară saci întregi de gunoaie pe care îi lasă lângă drum. Acolo vor fi preluați de mașini ale firmei locale de salubrizare.
Cei mai mici dintre copii adună capace în punguțe
Copiii își fac loc printre mărăcini și strâng și ei ce pot. Împart câte un sac la trei copilași și, cu mănușile trase până la cot, adună sticle, casolete și ambalaje de chipsuri și croissant. Puștii de 4-5 ani au punguțe în care strâng capace.
Mai mulți vârstnici urcă dealurile de la cota 700 fără probleme. Cară sacii de gunoaie în spate și se amuză când văd, în zare, un băiat care a găsit o anvelopă de mașină. „Pe aia nu puteam s-o ridic”, spune o doamnă în ucraineană.
Soarele are tot mai multă putere, sacii cu gunoaie se adună și, în vale, pe copii îi așteaptă mingi și discuri frisbee. Pajiștile Brașovului sunt pregătite de 1 Mai.
