De ce este bântuită Europa de o „nostalgie a viitorului” și cum s-a schimbat radical atitudinea cetățenilor față de proiectul european. Studiu ecfr.eu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Europenii își doresc o Europă unită și independentă, dar mulți se îndoiesc de capacitatea continentului de a-și atinge acest ideal, arată un raport. Cercetarea, bazată pe interviuri cu 5.800 de persoane din șase țări și pe analiza discursurilor politice și mediatice din 15 state europene, dezvăluie o populație ambițioasă, dar dezamăgită.
Cuprins:
Criză de încredere la nivel european
Conform raportului realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), 68% dintre respondenți au descris situația Europei ca pe o „deteriorare generală sau pierdere a normalității”, în timp ce doar 12% au perceput momentul actual ca pe o „renaștere europeană”.
Războiul din Ucraina (43%), presiunile economice (33%) și nevoia unei autonomii internaționale mai mari (29%) sunt printre principalele provocări identificate, potrivit studiului ECFR.
Însă, 74% au considerat că Europa nu gestionează aceste crize în mod eficient, iar 56% cred că viitorul continentului este „în pericol”.
Paweł Zerka, autorul studiului și cercetător senior la ECFR, susține că problema nu este lipsa de ambiție, ci pierderea încrederii în realizarea unei Europe mai puternice. „Oamenii își pot imagina Europa pe care și-o doresc, dar le este greu să conceapă un drum credibil de la realitatea de azi la acel ideal”, a explicat Zerka.
De ce este bântuită Europa de o „nostalgie a viitorului”
„Uniunea Europeană m-a dezamăgit atât de mult. Dar sper ca, într-o zi, să pot fi mândru și să vorbesc despre momente istorice când Europa a făcut lucruri bune pentru lume.” Aceste cuvinte, rostite de un tânăr european din Franța, născut în anii 2000, reflectă o dilemă resimțită de mulți cetățeni ai Uniunii.
Europa, deși un simbol al unității și cooperării, este adesea percepută ca lentă, inconsistentă și incapabilă să-și apere valorile sau securitatea propriei regiuni.
Potrivit unui raport publicat de ECFR, liderii pro-europeni nu își mai permit să ignore modul în care informațiile, adevărate sau false, despre UE circulă în spațiul public.
În interviurile realizate, mulți cetățeni și-au exprimat frustrarea față de deciziile care întârzie prea mult sau principiile aplicate inconsecvent. „Unii lideri tratează îndoielile cetățenilor privind performanța Europei ca pe o lipsă de loialitate”, se arată în raport. Acest lucru poate aliena alegătorii nesiguri, care se identifică cu valorile europene, dar care nu mai cred că viitorul pe care și-l doresc este realizabil.
Tot mai des, politicienii mainstream fie apără necondiționat status quo-ul european, fie cedează teren viziunilor eurosceptice sau de extremă dreapta.
Ambele abordări contribuie la polarizarea alegătorilor în tabere „pro” și „contra” Europei. Soluția? Liderii trebuie să recunoască deschis eșecurile și slăbiciunile politicilor europene, dar și să ofere soluții clare pentru a le corecta. „Progresul nu poate veni prin desființarea capacităților construite împreună de europeni”, subliniază ECFR.
În trecut, Europa a inspirat prin realizări majore: extinderea granițelor, introducerea monedei unice sau eliminarea controalelor la frontiere. Aceste momente au creat un sentiment de direcție și unitate. În prezent, însă, liderii europeni sunt prinși într-un cerc vicios de gestionare a crizelor, de la războiul din Ucraina până la schimbările climatice și declinul economic. Acest climat al urgențelor constante a făcut ca viitorul să fie perceput mai degrabă ca o amenințare decât ca o oportunitate.
Partidele de extremă dreapta profită de această nesiguranță, oferind o versiune idealizată a trecutului ca soluție pentru viitor. În septembrie 2026, AfD a câștigat alegerile regionale din Thuringia, iar în Marea Britanie, liderul Reform UK, Nigel Farage, a încheiat un pact cu Jordan Bardella pentru a „opri bărcile” migranților. Aceste mișcări, dacă ajung la putere, riscă să slăbească cadrul de cooperare europeană.
13% preferă „mai puțină Europă” sau desființarea UE
Studiul arată că 73% dintre respondenți au o viziune puternică pentru o Europă unită, integrată politic (35%), care să promoveze pacea și securitatea (28%) sau prosperitatea (19%).
Doar 13% preferă „mai puțină Europă” sau desființarea UE. Totuși, „golul imaginației” evidențiat de raport sugerează că obstacolele actuale sunt văzute mai degrabă ca probleme de politici, nu doar de comunicare.
„Uniunea Europeană discută mult, dar face puțin”, a spus un tânăr polonez intervievat, născut în anii 2000.
Această percepție a fost împărtășită de 32% dintre respondenți, care au menționat „lentoarea Europei” drept un obstacol major.
În plus, 30% au criticat incapacitatea blocului comunitar de a-și susține pozițiile în raport cu actori globali puternici, o situație simbolizată de concesiile tarifare făcute fostului președinte american Donald Trump.
„Neîncrezătorii” sunt esențiali pentru viitorul Europei
Studiul împarte electoratul european în patru categorii. „Pozitivii” (19%) sunt pro-europeni convinși, care văd crizele actuale ca oportunități pentru o integrare mai profundă.
„Negativii” (39%) consideră că Europa și-a pierdut strălucirea din trecut, iar această categorie include majoritatea votanților partidelor de extremă dreapta, cum ar fi AfD din Germania sau RN din Franța.
„Deconectații” (12%) sunt apatici, iar „Neîncrezătorii” (31%) împărtășesc valorile europene, dar nu au încredere în capacitatea continentului de a acționa eficient.
Potrivit lui Zerka, grupul „Neîncrezătorilor” este esențial pentru viitorul Europei. „Liderii predică de obicei pentru cei deja convinși sau cedează în fața celor ce critică, dar viitorul Europei depinde de recâștigarea încrederii celor nehotărâți”, a declarat acesta pentru The Guardian.
Pentru a recuceri acest segment, politicienii trebuie să demonstreze că acțiunea colectivă poate rezolva probleme concrete, cum ar fi securitatea energetică, schimbările climatice sau criza costului vieții, se arată în raport.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
IOSlF 09.09.2026, 14:29
Ce e aia proiect european? A întrebat cineva oamenii dacă sunt de acord? S-au închis niște "elite" într-o cameră și au decis peste noapte green deal, imigranți, vaccinuri, arme etc.
vudejea 09.09.2026, 22:26
Mai fratilor, atata poate ECFR-ul? Pe bune? Numai erori de abordare si capcane :)) Simptomele sunt tratate drept cauze :)) Doar la nebuni, efectul e cauza :)) Capcana „Status Quo vs. Extremism”-Eroarea elitelor, cu intentie sau efectiv din prostie or neputinta este că etichetează orice critică legitimă adusă eficienței UE ca fiind „lipsă de loialitate” sau euroscepticism.Falsa dilemă a „Neîncrezătorilor”: Studiul arată că 31% sunt „neîncrezători” (vor UE, dar nu cred în ea). Articolul propune ca soluție ca politicienii „să demonstreze că acțiunea colectivă funcționează”. Aceasta este o tautologie: soluția lor la neîncredere este ca UE să meargă bine. Nu explică cum poate merge bine în actualul sistem. Eu cred ca adevăratele probleme europene sunt paralizia decizională și regula unanimității, „deficitul democratic” și alienarea cetățenilor, neputința geopolitică-gigant economic, pitic politic. Fara viziune, fara proiecte de viitor-acum, UE doar "stinge incendii", permanent in criza !