75 de angajați ai Muzeului Național de Artă a României nu și-au primit banii de șomaj de două săptămâni. Managerul și Agenția de Muncă joacă ping-pong cu ei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Personalul de la garderobă și supraveghere de la MNAR a fost trimis în șomaj tehnic de la 1 aprilie. Pe 15 mai, când angajații trebuiau să-și ia banii, nu au primit nimic. Managerul susține că banii trebuie plătiți de AMOFM București, ministrul muncii și ANOFM susțin că plata de la la stat pentru șomajul tehnic se aplică doar pentru privați: “muzeul are fond de salarii de la buget, să-i plătească de acolo”.
Cuprins:
75 de angajați de la Muzeul Național de Artă al României, de la supraveghere și garderobă, se plâng că nu și-au primit nici până acum indemnizația de șomaj tehnic pentru luna aprilie. Banii ar fi trebuit plătiți pe 15 mai, numai că managerul instituției și Agenția Municipală de Ocupare a Forței de Muncă sector 1 nu se înțeleg cine trebuie să vireze sumele.
Practic, pe 30 martie, oamenii au primit o notă internă prin care au fost înștiințați că intră în șomaj tehnic până pe 14 aprilie, iar ulterior, măsura a mai fost prelungită o lună, aceștia fiind singurii pentru care s-a aplicat decizia.
Un angajat de la supraveghere/garderobă la MNAR câștigă, lunar, între 2.000 și 2.500 de lei în mână. Indemnizația de șomaj însemna 75% din aceste sume.
“Activitatea lor s-a sistat, având în vedere că muzeele au fost închise. Legea nu ne dă voie să-i trecem la pontaj, dacă nu există o justificare pentru prezența lor la muncă. Au fost trecuți în șomaj tehnic cu acordul sindicatului muzeului”, a declarat pentru Libertatea directorul MNAR, Liviu Constantinescu.
Pe 15 mai, în aceeași zi în care se încheia starea de urgență, toți angajații muzeului trebuiau să-și primească banii, numai că cei 75 de oameni aflați în șomaj tehnic s-au trezit că nu le-a intrat nici un leu în conturi.
Cu toate astea, până pe 20 mai, majoritatea celor aflați în șomaj tehnic au fost reangajați și chemați la muncă, întrucât muzeele se redeschiseseră vizitatorilor.
Sunt mulți angajați care au copii acasă, sunt mame singure, oameni care nu mai au bani nici să-și ia cartelă de metrou, dar sunt chemați la muncă. Supraveghetor la muzeu:
Pe 21 mai, în urma întrebărilor adresate de mai mulți angajați către conducerea muzeului, directorul Liviu Constantinescu le-a comunicat:
Au fost întreprinse toate demersurile legale necesare pentru urgentarea plății drepturilor bănești de către Agenția Locală pentru Ocuparea Forței de Muncă, Sector 1, pentru perioada în care ați fost nevoiți să intrați în șomaj tehnic.Liviu Constantinescu, directorul MNAR:
Managerul Constantinescu: Nu am baza legală să fac plata
Managerul Constantinescu a repetat același lucru pentru Libertatea: că oamenii ar trebui plătiți de AMOFM, după ce acesta ar fi primit din partea agenției confirmarea că documentația pentru șomajul tehnic trimisă de muzeu pe baza OUG 30, modificată prin OUG 32 privind șomajul tehnic ar fi fost acceptată de AMOFM, care ar fi precizat că banii vor fi plătiți.
“Și mâine aș plăti banii, pentru că îi avem buget, dar trebuie să o facem într-o manieră corectă. Sigur că nu este prima dată când am ajunge într-o situație absurdă, când să plimbăm banii de la stat la stat. Statul să-i ia din bugetul meu și să-i ducă la agenție, care să-i plătească acestor oameni. Însă eu nu am baza legală să fac plata”, susține Constantinescu.
Managerul spune că a trimis un memoriu și la Ministerul Culturii în acest sens.
“Eu prefer adresele oficiale și știu ce am făcut de bună credință. Dacă cineva în România îmi spune că nu trebuie să țină cont de Codul Muncii foarte bine, să-mi dea în scris. Eu pot să-mi asum orice, dar nu văd de ce mi-aș bate joc de niște oameni”, a adăugat acesta.
Ministrul muncii: Măsura luată prin ordonanță e pentru privați
Contactat de Libertatea, ministrul muncii, Violeta Alexandru, a precizat: “Răspunsul automat nu înseamnă procesare plată. Măsura guvernamentală este pentru instituțiile private”.
Directoarea AMOFN sector 1, Cristina Ionescu, dar și președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Victor Picu:
“ANOFM a făcut o solicitare către Ministerul Muncii pentru a clarifica aceste aspecte. Ulterior s-a primit răspuns de la minister că nu se plătește șomajul de la stat, pentru că ele au oricum bugetul de salarii aprobat. Bugetul de salarii este aprobat pentru tot anul și atunci ei ar fi trebuit să fie plătiți tot din fondul de salarii. Această indemnizație exista și înainte și o plătea angajatorul, pentru că se întrerupea activitatea pentru o anumită perioadă de timp. Iar acele indemnizații erau plătite din fondul de salariu.
Le-am transmis celor de la muzeu răspunsul pe care ni l-a dat Ministerul Muncii, că această indemnizație nu este plătită pentru instituțiile publice, pentru bugetari, ci pentru privați. Muzeul trebuie să-i plătească din fondul de salarii, chiar dacă au stat acasă. Acest lucru se întâmpla și în anii anteriori, nu știu dacă în cazul muzeului, dar în cazul în care activitatea era întreruptă”, a declarat pentru Libertatea Cristina Ionescu, care a adăugat că a avut și o convorbire telefonică în acest sens cu managerul Constantinescu. Aceasta a precizat că va verifica marți (luni, 1 iunie, este zi liberă, n.red.)
Șeful ANOFM: O să vorbesc cu managerul muzeului
Și șeful ANOFM, Victor Picu, îi transmite managerului muzeului același lucru: să-i plătească pe oameni din fondul de salarii.
“Fiind instituție de stat, au fond de salarii. Este un punct de vedere de la Ministerul Muncii și scrie foarte clar acolo. Probabil cei de la Juridic, de la Contabilitate nu înțeleg, nu le este foarte clar. Imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat dacă toate instituțiile statului ar fi apelat la bugetul ANOFM, nu mai aveam bani pentru privați. El trebuie să primească banii foarte repede din fondul de salarii, nu să aștepte banii de la noi. O să vorbesc cu domnul director de muzeu, marți, când ajung la birou”, a declarat Picu.
În așteptarea unei decizii oficiale, în tot acest amalgam de declarații contradictorii, angajații muzeului sunt disperați, pentru că nu știu dacă își vor primi banii.
“Pe mine mă ajută băiatul. Altfel, nu știu cum m-aș fi descurcat. Salariile sunt mici. Nu ai cum să te descurci mai mult de o lună cu puțin peste 2.000 de lei”, a declarat pentru Libertatea, un alt supraveghetor.
