9 cuvinte aduse de pandemie al căror sens nu-l prea pricepem. Ce înseamnă, de fapt, carantină, izolare și booster
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După aproape doi ani de pandemie, vocabularele ni s-au îmbogățit cu termeni noi din sănătate publică, imunologie sau medicină. Dar cei mai mulți dintre noi folosim mai degrabă eronat cuvinte precum carantină, izolare sau booster, explică jurnalista Katherine J. Wu, care scrie despre știință pentru publicația The Atlantic.
Cuprins:
„M-am panicat mult de când a început pandemia. Deodată, coronavirusul a schimbat nu doar lumea, dar și modul în care comunicăm unul cu celălalt. Iar, într-o criză, oamenii împrumută, inventează și manipulează sensul cuvintelor pentru a da un înțeles noii realități”, mărturisește Katherine J. Wu într-un articol, în care-și propune să inventarieze o parte din termenii răstălmăciți de oameni în încercarea de a înțelege ce înseamnă pandemia de Covid.
E o listă care urmărește să elimine din confuzia semantică extrem de contagioasă.
Asimptomatic
Cercetătorii atribuie acest termen acelor infecții care nu ajung niciodată să-i îmbolnăvească pe oameni. De multe ori, pacienții sunt asimptomatici în primele zile de la infectare. Dar infecția ajunge ulterior să provoace simptome. Așa că, până când cineva nu se vindecă complet de infecția cu coronavirus, nu poate spune dacă este asimptomatic ori presimptomatic.
De asemenea, granița dintre asimptomatic și simptomatic poate să fie extrem de vagă în cazul Covid-19, mai notează jurnalista.
Simptomele aduse de infecția cu virusul SARS-CoV-2 variază enorm de la o persoană la alta. Prin urmare, percepția cu privire la ce este un caz asimptomatic și ce este un caz simptomatic este una extrem de subiectivă. O migrenă de două zile după un test pozitiv poate să fie un simptom al infecției ori o mahmureală groaznică.
Testele Covid
De altfel, cazurile tăcute pot să fie detectate doar în urma unui test care vânează părțile de coronavirus din organism. Iar acest test nu e unul pentru detectarea Covid, ci pentru detectarea virusului SARS-CoV-2.
Virusul este cel care ne infectează și care se transmite mai departe, prin urmare nu există niciun test Covid.
Infecție ușoară
Dacă te infectezi, testezi pozitiv, îți pierzi simțul mirosului și te alegi cu un nas înfundat, atunci sigur este vorba de un caz simptomatic de Covid. Poate persoana cu care te-ai întâlnit acum câteva zile s-a ales, în schimb, cu frisoane, greață și o febră îngrozitoare care o ține la pat săptămâni întregi. Dar, în realitate, amândoi suferiți de o îmbolnăvire ușoară cu Covid.
Infecția ușoară este un termen eufemistic folosit pentru a descrie acele îmbolnăviri care nu ne trimit în spital. Căci abia spitalizarea transformă o infecție ușoară în una severă. Însă mulți experți nu găsesc oportună folosirea acestui termen, care ignoră complet posibilitatea de a dezvolta „long Covid”, chiar dacă forma e una ușoară.
Carantină și izolare
După aproape doi ani de pandemie, continuăm să răstălmăcim înțelesul termenului de „carantină”. Utilizat corect, acesta descrie perioada de timp în care oamenii care cred că au fost expuși la SARS-CoV-2 se carantinează pentru a evita riscul de a-i îmbolnăvi pe alții. Practic, o măsură de precauție în cazul unei infecții.
Dar, dacă infecția este confirmată în urma unui test sau a unor simptome clare, atunci carantina devine izolare.
În plus, termenul de carantină a fost adoptat și pentru a descrie perioadele de restricții impuse de autorități. Jurnalista notează că termenul izolare are un impact mai slab în mintea oamenilor decât cuvântul carantină, în special datorită bagajului cultural de dinainte de pandemie.
Vaccinat complet și doza booster
Avem probleme în a înțelege și termeni ceva mai optimiști. Ideea de a fi complet vaccinați este destul de atrăgătoare. Dar e foarte greu să definim ce înseamnă să fii vaccinat cu schema completă. În primul rând, a avea două doze la activ nu înseamnă neapărat că ești complet imunizat, pentru că durează cel puțin câteva săptămâni până ce sistemul imunitar învață cum să reacționeze la noile informații primite.
Apoi, introducerea celei de-a treia doze, ori doza booster, complică și mai mult termenul de vaccinat complet. Unde putem urca mai sus de vaccinarea completă? Suntem supervaccinați, dacă am primit și doza booster? se întreabă jurnalista.
Acest termen de „complet vaccinat” poate induce și ideea că nu mai suntem vulnerabili în fața virusului, însă niciun ser din lume nu ne poate garanta că ne protejează complet de Covid.
Boală postvaccinare
Infecțiile în rândul vaccinaților sunt de așteptat - în special dacă luăm în considerare faptul că vaccinurile sunt dezvoltate astfel încât să ne ajute să ne luptăm cu boala, nu să eradicheze toate rezultatele pozitive la testele pentru detectarea prezenței virusului.
Termenul este extrem de important pentru dezvoltatorii de vaccinuri, care numără aceste cazuri pentru a înțelege dacă serul se comportă în lumea reală la fel ca în laborator.
Dar infecțiile postvaccinare nu reprezintă un eșec al vaccinurilor, întrucât de cele mai multe ori infecția nu vine însoțită de boală.
Imunitate naturală
Înainte ca lumea să fie lovită de această pandemie, cercetătorii foloseau termenul de imunitate naturală pentru a descrie protecția dobândită de corp după o infecție. Dar, în epoca virusului SARS-CoV-2, acest termen este folosit ca armă. Dacă imunitatea indusă de boală este naturală, asta nu înseamnă oare că imunitatea câștigată prin alte metode este nenaturală, artificială ori, în unele cazuri, un eșec moral?
Însă această dihotomie nu există în știință. Serul inoculat este menit să imite virusurile care duc la infecții și să provoace un răspuns asemănător din partea celulelor imunitare. Principala diferență constă în faptul că vaccinurile ne aduc mult dorita imunitate într-un mod sigur, controlat, fără riscurile implicate de trecerea prin boala provocată de virusul SARS-CoV-2.
