„Acest incident va rămâne în istorie”. Ce riscă Mongolia și ce „câștigă” Vladimir Putin din vizita sa la Ulaanbaatar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vizita lui Vladimir Putin în Mongolia, țară care ar fi trebuit să-l aresteze în calitatea sa de membru al Curții Penale Internaționale, a stârnit numeroase comentarii și reacții de dezaprobare pe plan internațional. Kremlinul o prezintă ca pe o „victorie”, în timp ce detractorii o consideră o farsă și denunță sfidarea legislației internaționale cu permisiunea țării asiatice. Publicația rusă independentă Meduza explică ce riscă Mongolia și ce ar putea obține Kremlinul din toată această situație.
Cuprins:
Ce riscă Mongolia
Decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin a încurcat planurile de călătorie în străinătate ale liderului rus. În calitate de stat membru al CPI, Mongolia ar fi trebuit să pună în aplicare mandatul de arestare emis în martie 2023 pentru deportarea de copii ucraineni. Dar, în loc să-și facă datoria, președintele mongol Ukhnaagiin Khürelsükh a ales să întindă covorul roșu pentru omologul său rus și să-l lase să plece liber spre Vladivostok. Aceasta a fost prima vizită a lui Putin într-o țară semnatară a Statutului de la Roma, care a fondat CPI.
CPI, la fel ca alte instanțe de justiție internațională, se bazează ca statele sale membre să acționeze cu bună-credință, explică pentru Meduza expertul în drept penal internațional Gleb Boguș. Există excepții, dar nici acestea nu funcționează perfect, notează el. De exemplu, Consiliul de Securitate al ONU poate impune statelor măsuri executorii, dar membrii săi permanenți au posibilitatea de a evita respectarea acestora.
Adunarea Statelor Părți a CPI ar putea, teoretic, să condamne decizia Mongoliei de a-și ignora obligațiile. Cu toate acestea, Boguș explică că nu există consecințe grave, cum ar fi sancțiuni, pentru statele care nu se conformează. „Adunarea poate mustra un anumit stat și poate recomanda ca acesta să respecte Statutul de la Roma”, spune el. Dar „principalele consecințe pentru Mongolia pot ține de reputație – acest incident va rămâne în istorie”, subliniază expertul.
Pare foarte puțin probabil ca Mongolia să fie expulzată din CPI. După cum explică activistul pentru drepturile omului Stanislav Dmitrievski, Statutul de la Roma nu specifică ce acțiuni pot fi întreprinse împotriva celor care decid să nu-l respecte. Deși expulzarea din CPI nu este menționată în mod explicit, statele membre ar putea, teoretic, să impună sancțiunile pe care le consideră potrivite, atât timp cât acestea se încadrează în dreptul internațional.
Cu toate acestea, Dmitrievski se îndoiește că expulzarea unei țări din Adunarea Statelor Părți este o posibilitate reală: „Au existat cazuri în care statele membre au refuzat să coopereze în mandatele de arestare, dar niciunul dintre acestea nu a dus la consecințe grave pentru contravenienți. «Pedeapsa» este mai degrabă o problemă politică decât una legală și se rezumă la echilibrarea intereselor”.
Este clar că refuzul de a coopera subminează misiunea CPI. În același timp, biciuirea publică sau, mai grav, reducerea numărului de semnatari ai Statutului de la Roma riscă să slăbească atât eforturile CPI, cât și autoritatea sa internațională. Așadar, încă rămâne la nivel de dezbatere dacă calitatea de membru oficial fără îndeplinirea obligațiilor este mai bună decât un refuz total de a coopera cu instanța.
Putin și alți lideri de stat nu au imunitate internațională?
Da, dar această imunitate se aplică în principal relațiilor interguvernamentale, precizează Gleb Boguș. De altfel, există opinii diferite pe această temă, dar practica este destul de clară: imunitatea diplomatică nu se aplică în cadrul CPI. Acest lucru este menționat în mod explicit în articolul 27 din Statutul de la Roma. Aceasta nu este doar poziția CPI, ci și a altor instanțe internaționale, cum ar fi Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, care a emis un mandat de arestare împotriva fostului lider sârb Slobodan Miloșevici.
Un aspect important de menționat este că CPI nu are propria sa forță de poliție și se bazează pe cooperarea statelor membre pentru a-și pune în aplicare deciziile. Arestarea lui Putin la Ulaanbaatar ar fi trebuit să fie operată de autoritățile mongole, chiar dacă nu din inițiativa lor. O astfel de mișcare ar fi fost interpretată în mod clar ca o decizie politică - lucru de care guvernul mongol a fost pe deplin conștient.
Explicațiile Mongoliei
Un purtător de cuvânt al guvernului mongol a declarat pentru Politico că țara sa este puternic dependentă de importurile de energie și aderă la politica neutralității. Potrivit purtătorului de cuvânt, Mongolia importă 95% din produsele sale petroliere și mai mult de 20% din electricitate din țările vecine. „Această aprovizionare este esențială pentru a ne asigura existența”, a spus el. „Mongolia a menținut întotdeauna o politică de neutralitate în toate relațiile sale diplomatice, așa cum se demonstrează în declarațiile făcute de noi până acum”, a insistat oficialul de la Ulaanbaatar.
„Această situație este foarte convenabilă pentru Kremlin”, remarcă Gleb Boguș. „Mongolia nu are ieșire la mare și se învecinează atât cu Rusia, cât și cu China. Geografia și economia țării o pun într-o situație politică dificilă. Pentru Kremlin, acesta scenariu este foarte favorabil, deoarece îi este ușor să lucreze cu un guvern aflat într-o astfel de poziție”, subliniază expertul
Cu toate acestea, alte țări care sunt mai puțin dependente de Rusia ar putea, teoretic, să acționeze diferit. În august 2023, Putin ar fi trebuit să participe la summitul BRICS organizat de Africa de Sud. La acea vreme, purtătorul de cuvânt al președinției sud-africane a declarat că țara sa își recunoaște obligațiile legale față de Curtea Penală Internațională. În cele din urmă, Putin nu s-a mai dus în Africa de Sud.
Cu toate acestea, în 2015, Africa de Sud nu l-a arestat pe fostul dictator sudanez Omar al-Bashir. Doi ani mai târziu, CPI a stabilit că țara nu și-a îndeplinit obligațiile, dar nu a ridicat cazul în fața Adunării Statelor Părți.
Și totuși, a încălcat Mongolia dreptul internațional? Da, și nu doar în ceea ce privește prevederile Statutului de la Roma (deși doar sfidarea acestui tratat constituie deja o încălcare a dreptului internațional).
După cum subliniază Gleb Boguș, crimele de care este acuzat Putin sunt încălcări grave ale Convențiilor de la Geneva. Țările care au ratificat aceste convenții sunt obligate să judece sau să extrădeze persoanele acuzate de încălcarea principiilor lor. În plus, Boguș atrage atenția asupra faptului că autoritățile mongole se referă mai degrabă la considerente politice decât la argumente juridice în declarațiile lor.
Ce „câștigă” Kremlinul?
Gleb Boguș crede că Kremlinul poate interpreta ca o victorie decizia Mongoliei de a-l primi cu brațele deschise pe Vladimir Putin. „Întărește viziunea autorităților ruse precum că atât dreptul internațional, cât și cel național nu au niciun sens”, apreciază el.
Activistul pentru drepturile omului Stanislav Dmitrievski este de acord și afirmă că Putin „poate sărbători o victorie interimară”. „Scuipatul în fața justiției internaționale a funcționat. Nu se poate decât spera că această victorie se va dovedi în cele din urmă a la Pirus”, spune el, referindu-se la o bătălie care îi face mai mult rău învingătorului decât bine.
În acest context, Gleb Boguș subliniază că reacția comunității internaționale, chiar și la nivel retoric, va fi importantă: „Dacă răspunsul va rămâne pur formal, ar putea influența poziția altor state, care vor ajunge să înțeleagă că încălcarea Statutului de la Roma nu duce la nicio consecință reală sau diplomatică”
„Mongolia cu siguranță nu a fost forțată să ratifice acest document, iar o situație în care un stat membru ignoră complet Statutul ar putea fi foarte periculoasă. Este important să ne asigurăm că Mongolia nu rămâne confortabilă în această situație”, a pledat expertul.
Directorul executiv al Amnesty International Mongolia, Altantuya Batdorj, a condamnat deja acțiunile autorităților de la Ulaanbaatar: „Adăpostirea unui fugar de justiția internațională nu echivalează doar cu obstrucționarea justiției. Dacă Mongolia oferă chiar și un refugiu sigur temporar pentru președintele Putin, devine efectiv un complice în asigurarea impunității pentru unele dintre cele mai grave crime conform dreptului internațional”.
DMT1000 05.09.2024, 17:23
Nici SUA sau Israelul nu sunt de acord cu deciziile UN si nu le implementeaza cand vine vorba despre situatia din Gaza in special, organizatie din care fac parte, intrucat regulile se aplica doar fraierilor se pare. Cine o fi desteptul de prin Occident care-l consiera pe Putin fraier, nu stiu.
VolodimirZelenski 05.09.2024, 18:19
Gaza e proprietatea unei formatiuni teroriste, Hamas. Si Hamas, ca si Vladimir Vladimirovici trebuie sa fie invinse.
armand 05.09.2024, 18:51
Articol nul! Cum să îl arestezi pe Vladi? Am râs bine, țineți-o tot așa !
Gladiator 05.09.2024, 18:55
Organizatii internationale fara rost si fara sens...cand ajungem sa actionam numai la buna credinta...orice altceva poate fi folosit pentru a justifica de ce nu ai avut buna credinta...eu as merge pentru expulzarea Mongoliei in ciuda faptului ca multe state mai mici s-ar putea ca sa se retraga...P.S. Am inteles ca US nu este parte a acestei organizatii?
Modoranvasile 05.09.2024, 19:21
Multe decizii sunt încălcate de anumite țări