“După cel de-al Doilea Război Mondial, în România, indicativul de alarmă de luptă parţială s-a mai transmis numai la data de 23 august 1968, la două zile după invadarea Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de Varşovia, mai puţin trupele române”.
Despre indicativul “Radu cel Frumos” s-a mai scris. Puțină lume știe însă că momentul trecerii armatei de la starea de pace la cea de război a fost folosit, ca element de incriminare a gravității represiunii ceaușiste, chiar de actualul procuror-șef Bogdan Licu.
Licu este cel care a infirmat, în 2016, rechizitoriul prin care, practic, era îngropat dosarul Revoluției din 1989.
“Motivarea ordonanţei este extrem de succintă, formulată în termeni generali şi total neconvingătoare. În cuprinsul soluţiei nu este reconstituită decât parţial şi trunchiat desfăşurarea evenimentelor”, a arătat Licu de ce cere redeschiderea dosarului Revoluției.
Chiar la începutul motivației sale este amintit episodul “Radu cel Frumos”. Acesta era un indicativ de luptă, pe baza căruia s-a distribuit muniție armatei și fiecare comandant de unitate a știut că țara este pe picior de război.
“Astfel, la data de 17 decembrie 1989, în jurul orei 19.00, la nivelul întregii ţări, în unităţile militare, s-au pus în aplicare prevederile indicativului (...) - alarma de luptă parţială, adică armata trecea de la starea de pace la starea de război”, a scris procurorul Licu.
“Alarma de luptă parţială reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate de unităţi pentru aducerea la stadiul de pregătire care să asigure trecerea lor, în timp extrem de scurt, la îndeplinirea unor misiuni de luptă cu toate efectivele asigurate la pace: trecerea în stare de pregătire pentru luptă nr.1 a tuturor forţelor şi mijloacelor; întărirea pazei cazărmilor, tehnicii de luptă, a obiectivelor militare şi punerea în aplicare a măsurilor de asigurare de luptă; (...) schimbarea frecvenţelor de lucru radio şi radiolocaţie; pregătirea muniţiei de artilerie, mitraliere, rachete etc.”, este consemnat în Ordonanța magistratului.
“Starea de război” s-a prelungit și după plecarea și capturarea lui Ceaușescu. “Din actele şi lucrările dosarului rezultă indicii în sensul că s-a încercat crearea aparenţei unui război civil, în condiţiile în care mijloacele mass-media vehiculau, la acea dată, numărul de 60.000 morţi”, a constatat Bogdan Licu.
Indicativul “Radu cel Frumos” a fost folosit, înainte de 22 decembrie, pentru a trage împotriva manifestanților pașnici, ceea ce nu s-a întâmplat în nici un alt stat comunist în 1989. Iar după 22, același indicativ al stării de război a fost folosit pentru a lansa diversiunea teroristă și a se consolida noua putere.