Ce înseamnă pentru elevi școala online, care sunt consecințele absenței lor din clasă pe termen scurt și lung, cât de atenți mai sunt la ore când știu că nimeni nu îi supraveghează și nu îi stimulează să se implice la ore.
Cuprins:
Libertatea.ro difuzează un jurnal de știri, la ora 13.00, în care vă ținem la curent cu situația din București, din țară și din lume.
Expertul în educație Oana Moraru a vorbit în emisiune despre ce efecte au orele online din pandemie asupra elevilor și cum le-ar putea schimba modul de a se raporta la studiu, de a se implica și de a mai fi activi la școală dacă profesorii nu îi stimulează la cursuri.
Principalele declarații ale Oanei Moraru, expert în educație:
Există foarte multe comportamente deteriorate, foarte mulți elevi în suferință, pentru că învățarea școlară este mai puțin intelectuală. Oana Moraru, expert în educație:
Trecerea învățământului online în România nu este o trecere în online, este un stat acasă și o învățare de acasă prin intermediul calculatorului. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Oana Moraru, expert în educație:
Mulți elevi nu mai sunt în stare să se conecteze ochi în ochi, au stare de agitație, mintea lor caută de satisfacție imediată atunci când se joacă pe calculator. Oana Moraru, expert în educație:
România a ajuns la aproape 3.000 de cazuri noi de coronavirus. Autoritățile au anunțat miercuri cel mai mare număr de infectări confirmate în 24 de ore - 2.958.
Bucureștiul, care de miercuri a închis restaurantele, teatrele și cinematografele, iar de joi închide și discotecile, cluburile și sălile de jocuri de noroc, are în continuare cele mai multe cazuri noi - 514 infectări în ultimele 24 de ore.
Miercuri au fost anunțate și cele mai multe decese noi - 82, unul dintre pacienții cu COVID-19 care au murit având 18 ani.
Numărul pacienților internați la ATI a ajuns la 612, cel mai mult de la începutul pandemiei.
Specialiștii au avertizat că dacă ajungem la 3.000 de cazuri de coronavirus și crește numărul pacienților de la ATI, sistemul sanitar s-ar putea bloca.
Dumitru Coarnă, liderul Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual, a vorbit în emisiune despre decizia ca polițiștii să meargă îmbrăcați în civil la controale și despre cum este văzută ea în rândul polițiștilor.
”Cine vrea să observe în profunzime, vede o falie a conflictelor, să ne reclamăm între noi, ne întoarcem în anii ’50, în anii stalinismului, eu să spun nu știu unde că dumneavoastră nu aveți nu știu ce, deci avem un conflict pentru că lor le priește. Noi ne certăm și ei câștigă”, a spus liderul sindical.
Dumitru Coarnă a mai spus că dacă 20% din polițiști vor fi puși să urmărească dacă oamenii nu poartă mască de protecție, în condițiile în care există un deficit de personal de 30% în zona operativă, ”înseamnă că despre infractori nu mai vorbim”.
“Eu sper să nu vină această decizie, până acum nu a venit nimic oficial, au discutat patru băieți de acolo, care au în vedere interesele lor personale. Polițiștii spun că este o decizie proastă, să fim serioși, nu polițistul trebuie să se lupte cu pandemia”, a mai spus liderul SNPPC.
Număr fără precedent al deceselor din cauza COVID-19 și al pacienților la ATI
Autoritățile au anunțat marți 73 de noi persoane cu COVID-19 care au decedat, dintre care 69 aveau și alte boli.
A crescut alarmant și numărul pacienților internați în stare gravă la Terapie Intensivă, de la 592 luni la 608 marți.
În ultimele 24 de ore au fost confirmate 2.121 de infecții cu COVID-19, cele mai multe în București - 403 și județele Prahova - 96 și Iași - 92.
România a ajuns la aproape 140.000 de cazuri de coronavirus și peste 5.100 de decese. Aproape 110.000 dintre persoanele confirmate cu COVID-19 de la începutul pandemiei s-au vindecat.
Cei peste trei milioane de locuitori ai Madridului intră din nou în carantină, din cauza coronavirusului. Peste 11.000 de cazuri noi a înregistrat Spania în ultima zi din septembrie, cele mai multe în capitală.
Principalele declarații făcute de corespondentul Libertatea în Spania, Alin Petrică:
Jumătate din cazurile noi de ieri din Spania sunt din Madrid. Din cele 18.000 de cazuri noi din Spania, azi în Madrid au fost 748. Peste 500 de cazuri noi au fost în ultimele 14 zile, de aceea s-a luat această măsură.Corespondentul Libertatea în Spania, Alin Petrică:
Am lucrat în fabrică și un coleg mi-a spus că tatăl lui are COVID-19. M-am întâlnit din nou cu el peste o săptămână și mi-a zis că tatăl lui a decedat. Atunci, toți colegii, pe lângă cuvintele de condoleanțe, au avut o reacție de retragere. Nu l-am marginalizat, pentru că el se automarginaliza, stătea mai retras de noi.Corespondentul Libertatea în Spania, Alin Petrică:
Spania are aproape 770.000 de cazuri de coronavirus și peste 31.000 decese.
A doua zi cu peste 2.000 de cazuri noi de coronavirus, aproape 40% din în București și patru județe
A doua zi consecutiv, numărul cazurilor noi de coronavirus a depășit 2.000. Din cele 2.086 de persoane care au aflat în ultimele 24 de ore că au coronavirus, 301 sunt din București.
Capitala și județele Iași (133 cazuri noi), Constanța (122), Cluj și Bacău (câte 104) au împreună aproape 40 la sută din cazurile noi de coronavirus.
Numărul pacienților cu COVID-19 internați în stare gravă la Terapie Intensivă a crescut de la 550 miercuri la 557 joi. Alte 7.617 persoane confirmate cu coronavirus sunt internate în spitale.
În ultimele 24 de ore au fost anunțate alte 37 de decese, numărul pacienților care au murit din cauza COVID-19 ajungând la 4.862.
Cum va fi facultatea în noul an universitar
Bogdan Murgescu, prorectorul Universității București, și Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica, au vorbit în emisiune despre cum va fi noul an universitar și cât de afectată va fi calitatea educației și pregătirii studenților din cauza pandemiei.
La Universitatea din București, cursurile vor fi online, cu excepția unor laboratoare, unde este necesară prezența studenților, cum sunt cele de la științele naturii, a spus prorectorul Bogdan Murgescu.
Nicio facultate din cadrul Universității București nu are suficiente săli pentru a primi toți studenții în condiții de distanțare și nici suficiente cadre didactice care să predea, succesiv, chiar dacă grupurile de studenți ar fi împărțite. Mai mult, în acest an școlar sunt și mult mai mulți studenți și masteranzi admiși față de anii trecuți, a explicat Murgescu.
”Infrastructura noastră nu este suficientă pentru a-i primi pe toți în condiții de distanțare. Riscurile ar fi foarte mari dacă adunăm pe spațiu îngust un număr atât de mare de studenți și cadre didactice. În consecință, o bună parte din activități se va desfășura online”, a mai spus Murgescu.
Va scădea calitatea educației și vor fi studenții care fac cursuri online mai puțin pregătiți decât generațiile pre-pandemie? Prorectorul Universității din București crede că nu se va întâmpla asta dacă forma de educație în pandemie ”nu va fi pe cicluri întregi”.
Dacă studenții petrec un semestru sau un an universitar în online, este timp ca în restul ciclului de studii să fie recuperată și componenta care nu putea fi valorificată online. Dacă pandemia va dura foarte mult, pierderile vor fi mai consistente la nivelul calității.
Prorectorul Universității București a vorbit și de avantajele și dezavantajele facultății făcute online și a spus că cea mai mare pierdere din această etapă de educație sunt abilitățile sociale și de comunicare, dar și celelalte abilități reunite în ceea ce, în în termeni tehnici, este cunoscut ca ”soft skills”.
”Se pierd multe comportamente care țin de interacțiunile umane și de competențe transversale. Partea de competențe pur profesionale reușim să le dăm destul de bine și în mediul online, dacă domeniul de studiu nu presupune o intensă relaționare socială directă”, a mai spus Bogdan Murgescu.
Rectorul Mihnea Costoiu a spus că, la Universitatea Politehnica din București, cursurile încep luni 5 octombrie, în sistem hibrid.
”Studenții vor fi prezenți în universitate pentru activitățile practice, pentru laboratoare, proiecte, pentru zona care este necesară pentru a lucra cu echipamente, cu tehnologia. Cursurile și majoritatea seminariilor vor fi online”, a precizat rectorul.
Mihnea Costoiu a vorbit și despre locurile din căminele Universității Politehnica, unde înainte de pandemie puteau fi cazați 16.000 de studenți.
”Din nefericire, am redus numărul locurilor în cămine. Avem cel mai mare campus universitar din această parte a Europei, peste 16.000. Anul acesta, nu vom putea caza mai mult de 8.000, în cea mai bună variantă. Am făcut mai multe scenarii, așteptăm ultimele decizii ale DSP”, a explicat Costoiu.
Arhiva emisiunilor din perioada 2 septembrie - 30 septembrie este aici.