Afaceristul italian care a violat un băieţel de 12 ani din Bihor e judecat la relanti şi în mare secret. CSM: Orice inculpat poate să solicite „confidenţialitatea” dosarului

L-a ademenit pe copil în maşină şi l-a agresat sexual în două rânduri, potrivit acuzării

Născut în Brazilia, cu domiciliu declarat în Italia, Antonio Faccin are cetăţenia ambelor ţări. Absolvent de şcoală profesională, el a venit în România în anii 2000, ca mandatar al italianului Luigi Paganini, care avea la Beiuş o firmă ce se ocupa cu comercializarea ciupercilor şi a fructelor de pădure.

În paralel, Faccin a pornit şi el o altă afacere, în zona imobiliarelor. Apoi, în 2008, a devenit coacţionar la firma lui Paganini, iar opt ani mai târziu, după retragerea acestuia din afacere, asociat majoritar şi administrator unic. Timp de un an, partener în firmă i-a fost Dumitru Gal, un alt cunoscut afacerist din zonă. 

Din comerţul cu ciuperci și cu fructe de pădure, Faccin scotea un profit frumos, iar în ultimii ani, el devenise cunoscut în comunităţile de romi din jurul Beiuşului, unde mergea pentru a face donaţii copiilor din familiile nevoiaşe. 

În septembrie 2023, mama unui băieţel de 12 ani din colonia de romi de la Talpoș a reclamat la poliţie că fiul ei a fost abuzat sexual de către Faccin. 

În urma cercetărilor, anchetatorii au stabilit că, între 1 şi 23 septembrie 2023, bărbatul de 62 de ani l-a ademenit pe copil în autoturismul său unde, prin constrângere psihică şi profitând de imposibilitatea lui de a-şi exprima voinţa, l-a dezbrăcat, apoi a încercat să întreţină cu el un act sexual anal, iar pe urmă a întreținut un act sexual oral. Abuzul s-a repetat aidoma, 3-4 zile mai târziu.

Pe 3 octombrie 2023, Faccin a fost reţinut şi acuzat de viol în formă continuată asupra unui minor. El nu a negat că l-a dus în maşina lui pe copilul de 12 ani, însă a susţinut că i-a cerut acestuia doar să-i facă un masaj, fără niciun fel de conotaţie sexuală. 

Poliţista care îl ancheta pe violator l-a convins pe copil să mintă la expertiza psihologică

Pe 4 octombrie 2023, Judecătoria Beiuş a dispus arestarea afaceristului, iar la finalul lunii, măsura preventivă a fost prelungită.

La Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuş era deschis un dosar penal, iar de anchetă se ocupa agent-șef adjunct Narcisa Paşca, de la Secția 2 Rurală din cadrul Poliţiei Beiuș. Dar în loc să adune probele necesare pentru a i se face dreptate copilului abuzat, poliţista a făcut pact cu agresorul, potrivit procurorilor.

Mai întâi, ea a observat că Dumitru Gal, fost partener de afaceri şi prieten cu Faccin, îl vizita pe acesta în arest, aşa că la câteva zile după ce i-a fost repartizat dosarul, s-a întâlnit cu el, într-o pizzerie. Trei zile mai târziu, prin mesaje pe WhatsApp, poliţista i-a cerut lui Gal s-o „împrumute” cu 3.500 de euro. Acesta i-a spus că nu-i poate da decât 2.000 de euro. 

Luna următoare, el i-a trimis poliţistei un flacon de parfum, „I am the Queen” („Eu sunt regina”), plus 3 lădiţe de căpşuni, 3 de zmeură şi 2-3 lădiţe de afine. „Le-a dat în virtutea relației de prietenie și vecinătate pe care o avea cu polițista”, a explicat mai târziu avocatul lui Gal, în sala de judecată.

În schimbul acestor cadouri, Narcisa Paşca a contribuit decisiv la punerea în libertate a lui Faccin. Pe 7 noiembrie 2023, ea i-a dus cu maşina de serviciu pe băieţelul violat şi pe mama acestuia la psihologul care urma să realizeze expertiza dispusă de procuror. Iar pe drum, poliţista l-a convins pe copil să mintă psihologul şi să-i spună exact ceea ce susţinuse şi Faccin: că n-a fost niciun viol, ci doar un masaj nevinovat al umerilor. 

Expertul psiholog nu şi-a dat seama că băieţelul minte şi a notat, în concluziile raportului său, că „minorul nu a spus adevărul, atunci când a relatat organelor de cercetare penală că ar fi fost victima unor fapte de viol”. Avocata lui Faccin a folosit imediat această probă şi a cerut revocarea arestului preventiv. 

Şi, pentru că de-acum exista îndoiala că inculpatul ar fi săvârşit infracţiunea, pe 27 noiembrie 2023 Tribunalul Bihor a admis cererea şi a înlocuit arestul preventiv cu controlul judiciar, obligându-l pe Faccin să nu depăşească graniţa judeţului Bihor. O copie a minutei deciziei a fost trimisă şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, în ipoteza că afaceristul ar încerca să fugă.

Discuţie amicală cu cel anchetat: „doamna Narcisa a spus că ar vrea să meargă şi ea în Brazilia”

Imediat după ce a ieşit din arest, Faccin i-a promis poliţistei, iar ea a acceptat, „un sejur în Brazilia”, după ce dosarul se va finaliza într-un mod avantajos pentru el.

S-au întâlnit în ziua de 29 noiembrie 2023. Faccin a povestit ulterior, în sala de judecată, că s-a dus în acea zi la Poliţia Beiuş, ca să semneze pentru măsura controlului judiciar, iar la poartă „mi s-a spus că trebuie să merg la doamna Narcisa. Am vorbit mult cu doamna Narcisa, de cercetare (ancheta în care era vizat – n.r.), şi am povestit şi eu cum a fost”. Tot atunci, a precizat el, „doamna Narcisa a spus că ar vrea să meargă şi ea în Brazilia, iar din respect, nu puteam spune altceva decât că «voi organiza eu»”.

Această întâlnire fusese însă înregistrată, fără ca cei doi să știe, căci din 11 noiembrie era deschis un dosar penal pentru luare de mită, iar poliţista avea montată tehnică de interceptare audio-video și în birou, dar şi în autoturismul de serviciu. 

Astfel, s-a descoperit că în cursul aceleiaşi luni, Narcisa Paşca a mers acasă la băieţelul violat, încărcată cu două sacoşe în care avea ulei, făină, zahăr, ouă şi dulciuri, şi a încercat să-l convingă pe copil să-şi retragă declaraţiile date la dosar şi să spună că Faccin nu l-a abuzat sexual. 

Apoi, tot ea a sunat-o pe avocata lui Faccin şi i-a citit mai multe mesaje ce fuseseră găsite în telefonul acestuia, la percheziţia informatică; mesajele erau legate de orientarea sexuală a afaceristului. Mai târziu, poliţista i-a divulgat şi lui Gal conţinutul altor mesaje scrise de Faccin, denigratoare la adresa acestuia.

Pe 5 decembrie 2023, în ajun de Sf. Nicolae, agenta Paşca a primit de la Gal 250 de euro, iar a doua zi, un parfum scump, marca Xerjoff, în valoare de 1.000 de lei. „Nu ştiu motivul pentru care am fost luat de pe stradă și băgat în această telenovelă, din care doresc să ies cât mai repede”, a susţinut Dumitru Gal în sala de judecată, după ce dosarul a ajuns în camera preliminară.

În februarie 2024, procurorul de caz a dispus efectuarea unei noi expertize psihologice pentru copilul violat, cerând să se stabilească dacă în primele declaraţii din dosar, el a relatat complet faptele și împrejurările evenimentelor din septembrie 2023, iar în cazul în care există omisiuni, să se determine cauza acestora.

Două luni mai târziu, în aprilie 2024, poliţista a încercat s-o convingă pe mama băieţelului să-l determine pe acesta să dea o nouă declaraţie în dosar, în care să spună că n-a fost violat, pentru că numai aşa afaceristul ar putea să-l răsplătească financiar, i-a explicat ea femeii.

Antonio Faccin a fugit din România în timp ce se judeca cererea ca el să fie arestat

Narcisa Paşca a fost trimisă în judecată sub control judiciar, în februarie anul trecut, pentru luare de mită, favorizarea făptuitorului, influenţarea declaraţiilor şi divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice. Antonio Faccin şi Dumitru Gal sunt inculpaţi în acelaşi dosar, pentru dare de mită. 

După ce cauza a ajuns pe rolul Tribunalului Bihor, Poliţia Beiuş a cerut arestarea lui Faccin, pentru că el comisese o nouă infracţiune, în timp ce se afla sub controlul judiciar impus în dosarul cu violul. Cererea s-a judecat la Beiuş, pe 20 februarie anul trecut, iar Faccin a fost prezent în sala de judecată.

El s-a apărat, spunând că n-are nicio legătură „cu doamna Narcisa şi cred că ea nici nu avea intenţia să meargă în Brazilia, doar a vorbit aşa, la mişto”.

Dar Judecătoria Beiuş a considerat că nu e „la mişto” şi a dispus emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele lui Faccin. El a contestat decizia și apoi, până ca Tribunalul Bihor să dea hotărârea definitivă, a fugit din România. Și a reuşit să facă asta deşi era dat în consemn la Poliţia de Frontieră încă din noiembrie 2023.   

Afaceristul a cerut să participe la proces prin videoconferinţă pe WhatsApp, din Brazilia

Dosarul în care Faccin e acuzat de viol în formă continuată a fost trimis în judecată în septembrie 2024. Înainte să înceapă procesul propriu-zis, orice dosar penal trece prin camera preliminară, unde se verifică dacă ancheta a fost făcută cu respectarea legii. 

În acest caz, primul termen în camera preliminară de la Judecătoria Beiuş a fost pe 10 aprilie 2025, când procesul s-a amânat, la cererea avocatului lui Faccin, care a spus că trebuie să-şi pregătească apărarea.

La următorul termen, pe 15 mai 2025, avocatul lui Faccin a declarat instanţei că în acea noapte, la ora 2.00, a fost sunat de clientul lui care i-a spus că e în Brazilia, că vrea să asiste la următoarea şedinţă de judecată, pe WhatsApp, şi că atunci va da şi o declaraţie, ca inculpat.  

Iar instanţa a decis ca Faccin să fie audiat prin videoconferinţă WhatsApp la următorul termen, ce a fost fixat peste patru luni, pe 18 septembrie 2025.

Numai că, între timp, titulara completului a intrat în concediu medical, apoi în concediu pentru creşterea copilului, iar la termenul din septembrie, la prezidiu a urcat o altă judecătoare care, „având în vedere hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Beiuş (de suspendare a activităţii de judecată, ca protest la modificare legii pensiilor de serviciu – n.r.), a acordat un alt termen, pe 26 februarie 2026. Adică peste o jumătate de an. Timp în care judecătoarea s-a transferat la Judecătoria Oradea.

La instanța din Beiuş mai erau trei completuri în materie penală care aveau titulari: doi judecători au formulat cereri de abţinere ce au fost admise, iar al treilea se pronunţase deja în dosar, ca judecător de drepturi şi libertăţi. Prin urmare, a fost sesizat Tribunalul Bihor, care a decis că Judecătoria Salonta trebuie să soluţioneze cauza în care Faccin e inculpat.

Judecătoria Salonta spune că a scos dosarul de pe portalul instanţelor pentru a proteja victima 

Decizia Tribunalului Bihor a fost dată pe 10 februarie anul acesta. De atunci, de pe portalul instanţelor a dispărut orice urmă a dosarului. 

La solicitarea Libertatea, Judecătoria Beiuş a precizat: „Tribunalul Bihor a înaintat dosarul direct Judecătoriei Salonta la data de 16 februarie 2026”. Iar Judecătoria Salonta a confirmat că l-a înregistrat două zile mai târziu şi că acum dosarul „se află în faza de cameră preliminară, primul termen de judecată fiind stabilit la data de 7 aprilie 2026, termen la care judecătorul de cameră preliminară a rămas în pronunţare asupra soluţiei pentru data de 20 aprilie 2026, ulterior pentru data de 4 mai 2026, mai apoi pentru data de 18 mai 2026, mai apoi pentru data de 29 mai 2026, iar ulterior pentru data de 12 iunie 2026”.

De ce nu sunt aceste informaţii publice, pe portalul instanţelor? Judecătoria Salonta precizează, în răspunsul furnizat la solicitarea Libertatea, că motivul este „caracterul confidenţial al dosarului, care are ca obiect infracţiune contra vieţii sexuale”, dar şi „protejarea victimelor infracţiunii, conform Legii nr. 211/2004 din 27 mai 2004, modificată şi completată prin Legea nr. 272/2024 din 4 noiembrie, privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor”.

Cu alte cuvinte, afaceristul care a încercat să-și „rezolve” dosarul cu un sejur în Brazilia și care apoi s-a sustras de la proces e judecat acum la secret doar pentru protejarea copilului violat de el. 

Dar legea invocată de Judecătoria Salonta nu prevede excluderea de pe portalul instanţelor a cauzelor ce au ca obiect infracţiuni contra vieţii sexuale, ci doar anonimizarea numelor, în cazul victimelor și al reprezentanților legali ai acestora. De altfel, aceasta este o regulă ce se aplică de câţiva ani.

Dosarul în care e inculpat Faccin apare însă pe lista de şedinţe de pe site-ul Curţii de Apel Oradea, având bifa de confidenţial nu doar pentru partea vătămată, ci şi pentru inculpatul acuzat de viol.

Libertatea a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să precizeze în ce situaţii este exceptată publicarea unui dosar penal pe portalul instanţelor.

CSM: Orice parte din dosar poate cere anonimizarea cauzei, instanţa e cea care decide

„Ca regulă generală”, precizează CSM în răspunsul furnizat Libertatea, „dosarele sunt publice pe portalul instanţelor de judecată gestionat de Ministerul Justiţiei, cu excepţia celor excluse de la publicare ori în situaţia în care s-a admis o cerere de anonimizare a unei persoane fizice în temeiul GDPR sau a altor dispoziţii legale aplicabile persoanelor juridice”.

Mai departe, CSM ne spune că „anonimizarea datelor cu caracter personal este determinată de protecţia datelor cu caracter personal în situaţia cauzelor cu impact puternic asupra dreptului la viaţă privată şi luând în considerare faptul că trebuie evitată identificarea indirectă, prin coroborarea mai multor date, inclusiv factuale, care pot apărea în mass-media în diferite perioade de timp”.

Cu alte cuvinte, invocând GDPR și impactul puternic asupra dreptului la viaţă privată, orice inculpat intrat în vizorul presei poate cere instanţei care-l judecă anonimizarea datelor şi eliminarea dosarului său de pe portalul instanţelor. 

Procedura e simplă. „În conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 referitor la protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal”, explică CSM, „persoanele care nu doresc ca dosarele să fie publice pe portalul instanţelor de judecată pot să se adreseze instanţei care instrumentează cauza, pentru activarea opţiunii de confidenţialitate la introducerea datelor în aplicaţia ECRIS, pentru ca acestea să fie eliminate de pe portalul instanţelor”.

CSM invocă necesitatea respectării art. 21 sau art. 17 din GDPR, „coroborat cu jurisprudenţa CJUE în cauza C-740/22”. 

În cauza invocată, reclamanta, o societate comercială din Finlanda, solicitase verbal unui tribunalul informații referitoare la eventualele condamnări penale ale unei persoane care participa la un concurs organizat de acea societate, în vederea stabilirii antecedentelor judiciare ale acesteia. Instanţa din Finlanda a respins cererea.

CJUE a stabilit că „dispoziţiile GDPR se opun ca date referitoare la condamnări penale ale unei persoane fizice care fac parte dintr-un sistem de evidență a datelor ținut de o instanță să poată fi comunicate oral oricărei persoane, în vederea garantării unui acces public la documente oficiale, fără ca persoana care solicită comunicarea să trebuiască să justifice un interes specific în obținerea datelor menționate, fiind irelevantă în această privință împrejurarea că persoana respectivă este o societate comercială sau un particular”.

Prin urmare, precizează CSM, „orice parte din dosar (inclusiv inculpatul – n.r.) are posibilitatea de a depune o cerere prin care să solicite aplicarea atributului «confidenţial» dosarului sau anonimizarea cauzei ori a numelui, în scopul de a asigura protecţia datelor şi confidenţialitatea informaţiilor din dosar, cerere care se analizează în concret, în funcţie de motivele indicate”.

Cine hotărăşte dacă dosarul devine „confidenţial”? Instanţa e cea care evaluează cererea, „pentru a decide aplicarea măsurii şi pentru a păstra justul echilibru între transparenţă şi protecţia vieţii private”, spune CSM.

Judecata într-un secret absolut e considerată de Consiliul Superior al Magistraturii „o soluţie eficientă în situaţiile în care expunerea ar putea afecta negativ părţile implicate”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro