AfD, tot mai aproape de o premieră istorică în Germania. „Extrema dreaptă ar putea da pentru prima dată un premier de land”, spune Emil Hurezeanu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un complex întreg de factori face ca extrema dreaptă (AfD) să se apropie de câștigarea alegerilor regionale din Germania și este posibil ca acest partid să dea, pentru prima dată, un prim-ministru de land, a spus analistul politic Emil Hurezeanu, vineri, pentru Libertatea.
Cuprins:
- Emil Hurezeanu: O nostalgie paradoxală față de relațiile vechi cu Uniunea Sovietică
- Emil Hurezeanu: Scăderea economică a Germaniei a dus la scepticism
- De ce este Friedrich Merz nepopular
- Sunt importante alegerile din Germania pentru România?
- De ce sunt alegerile din landul Saxonia-Anhalt așa de importante
Întrebat cum crede că a ajuns AfD să crească atât de mult în sondaje, având în vedere că se îndreaptă spre o victorie, diplomatul pune multe motive pe listă.
„În primul rând este vorba despre o tendință generală în landurile estice ale Germaniei Federale. Aici, în ultimii 35 de ani, în ciuda influxului imens de capital, au fost investiții foarte mari și tendințe «grele»: e o emigrație a forței de muncă înspre Germania de Vest”, spune Emil Hurezeanu, diplomat și cunoscut analist de politică externă și internă din România.
Emil Hurezeanu: O nostalgie paradoxală față de relațiile vechi cu Uniunea Sovietică
A urmat, spune el, un sentiment de abandon creat și pe considerente economice.
„Un sentiment de abandon s-a creat în aceste societăți, orașe oarecum goale. Oamenii se compară mereu cu germanii din Vest. Multă vreme au avut pensii mai mici, deoarece pentru anii lucrați în Germania de Est, înainte de 1989, pensiile au fost calculate diferit față de cele ale germanilor din Vest. Acum, generația care a ieșit la pensie resimte nu doar acest lucru, ci și această inegalitate”, continuă analistul.
Un alt aspect la care face referire Hurezeanu este nostalgia unora dintre nemți față de Rusia și poziționarea lor contra Ucrainei în război, mai ales că Germania i-a finanțat masiv pe soldații lui Zelenski.
„Aceste tendințe sunt cuplate și cu o oarecare nostalgie foarte paradoxală - pe care mi-a confirmat-o și fosta cancelară Angela Merkel în discuțiile pe care le-am avut la București - față de relațiile mai vechi cu Uniunea Sovietică. Sondajele de opinie din Est, care nu sunt foarte frecvente și nu sunt date publicității neapărat, arată că peste 50% din est-germani sunt împotriva războiului din Ucraina, sunt chiar împotriva Ucrainei și sunt pentru ridicarea sancțiunilor față de Rusia. În acest timp, în vestul Germaniei poate 20-30% din cetățeni se pronunță pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei”, mai explică Emil Hurezeanu.
Pe lista motivelor care au făcut ca AfD să crească atât de mult este și dezindustrializarea Germaniei.
În ultimul timp, mai spune Hurezeanu, Germania nu mai înregistrează creștere economică. Industria auto nemțească, cea care era altădată, la propriu și la figurat, motorul creșterii economice și al preeminenței Germaniei în Europa și nu numai, a cunoscut un regres în fața concurenței chineze.
Emil Hurezeanu: Scăderea economică a Germaniei a dus la scepticism
„Germania a făcut investiții masive în China prin marile sale companii auto premium și, la fel ca alți occidentali, a crezut că această țară, China, va rămâne la nesfârșit doar o piață de desfacere. Între timp însă, China a venit cu această surpriză năprasnică: nu este doar o piață de desfacere, ci și un imens centru de producție, de inovație și de creativitate industrială, îndeosebi în domeniul automobilelor.
Germania pierde, deci, pe această piață a automobilelor. Și toate acestea au condus la o stare de nesiguranță, la o stare de scepticism”, comentează diplomatul.
Și lista nu s-a încheiat. Hurezeanu amintește și de migrația oarecum necontrolată care a avut loc după 2015.
„Mulți din germani consideră că, mai ales în Est, unde oamenii se simt oricum amenințați în identitatea lor tradițională, s-a ajuns la un fel de secularizare excesivă. Biserica nu mai are rolul pe care îl avea înainte, colectivitatea și solidaritățile sociale și-au pierdut din importanță, iar individualismul și secularizarea au devenit prea accentuate. La această criză a contribuit și migrația ilegală, mai ales cea a migranților care nu s-au integrat în societate”, punctează fostul ministru de Externe.
Se estimează că aproximativ o treime dintre numeroșii migranți veniți din Orientul Apropiat nu s-au integrat. „Și toți acești factori au contribuit la crearea unei crize de identitate în Germania de Est, mai pronunțată decât în Germania de Vest”, continuă Hurezeanu.
„În sfârșit, partidele clasice au făcut ceva neobișnuit în Germania, și anume au creat un așa-zis, Brandmauer, un fel de zid de foc, de izolare statală, împotriva partidelor considerate extremiste și antieuropene, AFD în principal. Social-democrații, creștin-democrații și creștin-socialii au pornit, în ultimii 2-3 ani, de la premisa că nu se poate negocia cu aceste partide și că ele trebuie să rămână în afara scenei politice tradiționale, a negocierilor și a eventualelor coaliții”, adaugă analistul politic.
„Așadar, este un complex de factori. Iar toate aceste motive creează posibilitatea ca, în alegerile din landurile estice, AfD să obțină o majoritate în Landtag. În acest context atât de încărcat, este posibil ca AfD să câștige o majoritate în Landtag și, pentru prima dată, să dea un prim-ministru de land”, apreciază diplomatul român, pentru Libertatea.
De ce este Friedrich Merz nepopular
Întrebat de ce este cancelarul Friedrich Merz nepopular, analistul politic vine și cu alte exemple actuale și amintește inclusiv de cheltuierile majore pe care Germania le-a făcut pentru Ucraina.
„Este Emmanuel Macron popular? A fost Keir Starmer popular? Pentru că el este reprezentantul, exponentul principal al acestui context politic. E într-o coaliție destul de dificilă cu social-democrații, cărora le face concesii. Dreapta nu a mai câștigat suficiente voturi ca să-și permită să guverneze pornind de la propriile ei valori, așa cum era pe vremea lui Merkel. Iar pe fondul dezindustrializării sau al descreșterii economice, cu semne de recesiune, Germania este statul european și străin care a finanțat cel mai mult efortul în războiul ucrainean”, a comentat analistul de politică externă.
În context, diplomatul concluzionează că Merz nu este un personaj popular, fiind mai repede tehnocrat.
„Toate aceste lucruri sigur că nu-l fac un cancelar foarte popular, e un cancelar mai degrabă tehnocrat, care încearcă să rezolve tehnic lucrurile, dar care nu poate fi, în același timp, prea categoric din punct de vedere ideologic, având în vedere constrângerile pe care le are în coaliție cu social-democrații”, spune Hurezeanu.
Sunt importante alegerile din Germania pentru România?
Despre democrațiilor liberale de tip clasic, analistul spune că ele înregistrează un reflux în toată Europa și nu exclude nici varianta ca la prezidențialele din Franța din 2027 să fie câștigător un candidat de extremă dreapta sau stânga.
„Sunt importante alegerile din Germania în situația în care dau rezultatul posibil despre care am vorbit. Pentru evoluția democrațiilor liberale de tip clasic în întreaga Europa, nu e niciun secret că ele cunosc un recul, un reflux. Și în Franța se pune problema ca anul viitor, în alegerile prezidențiale, unul din candidații polilor opuși sau de la dreapta extremă sau de la stânga extremă să fie președintele viitor al țării.
Aceste tendințe sunt sesizabile deci în întreaga Europa. Există un fel de principiu al vaselor comunicante și în materie de politică. Suveranismul este un reflex european, dar aș spune că la noi motivele întăririi polului suveranist nu sunt ca în Germania sau în Franța. Germania și Franța cred că au pierdut. Sunt țările net contributoare în Uniunea Europeană. Cred că au o percepție de pierdere în context european”, analizează Hurezeanu.
În schimb, spune el, noi am avut de câștigat ca țară, după ce am devenit stat membru al Uniunii Europene, în urmă cu aproape două decenii.
„România n-a făcut decât să câștige de la aderarea ei la UE în 2007. Noi nu avem motive să fim împotriva Uniunii Europene pentru că ne bazăm atât de mult pe fondurile PNRR pe care ba le primim, ba nu le primim (în funcție de legislația noastră), încât aproape uităm că noi ne datorăm nouă înșine banii din propria dezvoltare, din propria economie, înainte de a aștepta alocațiile europene. Dar dezbaterea aceasta dovedește cât de importantă este Europa în continuare pentru noi. Fără ea n-am fi obținut ceea ce am obținut până acum.
Deci principalul motiv al suveranismului german sau francez nu funcționează în România, nu are un suport în România. Există o oboseală a societăților când e vorba de democrațiile prea laxe, prea tolerante, care au slăbit fibra rezistentă a cetățeanului. Acest lucru se manifestă și în Statele Unite și în alte părți. De altfel, Statele Unite au o strategie de apărare pe care au făcut-o publică în lunile din urmă, potrivit căreia suportul american este mai ales pentru astfel de orientări politice de tip suveranist, împotriva tradiției democrației liberale, clasice”, a conchis analistul politic Emil Hurezeanu.
De ce sunt alegerile din landul Saxonia-Anhalt așa de importante
În septembrie 2026, atenția internațională se îndreaptă spre alegerile regionale din Saxonia-Anhalt. Scrutinul ar putea marca o premieră istorică în Germania postbelică: instalarea la guvernare a unui partid considerat de serviciile de informații drept „extremist de dreapta confirmat”.
Alternativa pentru Germania (AfD), condusă de Ulrich Siegmund, domină sondajele cu 42% din intențiile de vot. În schimb, stânga politică stagnează: Die Linke este cotată la 11%, iar SPD la doar 8%. Conservatorii din CDU, dominanți după 1990, se află mult în spate, cu 22%.
Alegerile pentru parlamentele regionale din Germania (Landtage) se desfășoară printr-un sistem electoral proporțional personalizat, care combină votul direct pentru un candidat local cu reprezentarea proporțională a partidelor. Fiecare land (stat federal) își organizează propriile alegeri o dată la 5 ani (cu excepția Bremenului, unde mandatul este de 4 ani), în mod independent de alegerile federale (Bundestag).
Care sunt praticularitățile landului Saxonia-Anhalt
Saxonia-Anhalt este un land din centrul Germaniei, cu o populație de 2,1 milioane de locuitori. Regiunea are o structură economică fragilă, predominant rurală, și un șomaj ușor peste media națională. În timp ce estul se bazează pe industria chimică din zona Leuna-Bitterfeld, sudul se restructurează după renunțarea la lignit, potrivit DW.
Cultural, landul deține un patrimoniu excepțional: de aici provine școala Bauhaus din Dessau, iar la Wittenberg Martin Luther a declanșat Reforma protestantă. Astăzi, această istorie bogată este fundalul unei polarizări politice acute.
