Agenția Națională pentru Locuințe nu știe câte locuințe are în patrimoniu. Ce a descoperit Curtea de Conturi: prejudicii, lipsa monitorizării și a recuperării de creanțe

„La nivelul ANL nu există o evidență exhaustivă a veniturilor și nici certitudinea încasării corecte și complete a veniturilor din care se finanțează Programul de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii, aspect ce poate influența negativ volumul sumelor solicitate de Agenția Națională de Locuințe (ANL) de la MDLPA/bugetul de stat”, se arată în document.

Fără monitorizare

De asemenea, la nivelul Ministerului Dezvoltării nu există o monitorizare privind necesarul real de finanțare și o corelare între veniturile realizate de ANL prin surse proprii și necesarul de finanțare de la bugetul de stat.

„În ceea ce privește Programul de locuințe pentru tineri derulat prin ANL, auditul a evidențiat lipsa unei evidențe centralizate a locuințelor închiriate sau vândute și a creanțelor aferente, ceea ce a condus la nerealizarea veniturilor planificate și la dificultăți în estimarea corectă a necesarului de finanțare de la bugetul de stat”.

Raportul Curții de Conturi pe anul 2023

Investiții abandonate de 240 de milioane de lei

De asemenea, ANL a păstrat în contabilitate obiective de investiții finalizate sau abandonate în valoare de 240 milioane de lei și nu a constituit provizioane pentru riscurile ce decurg din procesele avute pe rol, în valoare totală de peste 32 milioane de lei.

În altă parte, Curtea de Conturi mai spune că ANL deține 11 obiective de investiții, cu vechime de peste 15-20 de ani, pentru care s-au efectuat cheltuieli de 1,4 milioane lei pentru proiectare, dar fără a se continua sau finaliza lucrările.

Prejudicii de 47 milioane de lei

Mai mult, documentul menționează că patrimoniul ANL a fost prejudiciat cu 47,4 milioane de lei ca urmare a deciziilor instanțelor privind cartierul Henri Coandă din nordul Bucureștiului.

În plus, s-au identificat riscuri de vânzare a unor locuințe la prețuri subevaluate, raportate la valorile din perioada 2005-2010, ceea ce ar putea conduce la noi pierderi pentru patrimoniul public.

Nu a recuperat datorii de la primării

Lipsa de evidențe privind creanțele și nerecuperarea sumelor de la primării sunt alte probleme. Practic, a primit bani de la mai puțin de o treime din primării.

„Deși, în cursul anului 2023, ANL a transmis solicitări de informații către 289 de UAT-uri (unități administrativ-teritoriale – n.r.) care aveau în folosință apartamente prin Programul de locuințe destinate închirierii, instituția nu a reușit să organizeze o evidență exhaustivă a creanțelor. Prin raportare la cele 289 de UAT-uri, ANL a calculat creanțe constând în venituri din chirii doar pentru 80 de UAT-uri”, se mai arată în document.

În cursul anului 2023 au fost încasate din chirii 28,3 milioane de lei, din vânzări au provenit 111,7 milioane de lei, iar din penalități 235.000 de lei.

Sume cu probabilitate mică de recuperare

În privința sumelor pe care ANL le are de recuperat, Curtea de Conturi spune că o serie de creanțe au fost supraevaluate în raport cu probabilitatea de recuperare.

Astfel, a fost majorată valoarea activelor din bilanț cu 10,6 milioane de lei, din care 3,2 milioane de lei sunt creanțe față de un debitor la care a fost emisă ordonanța de clasare a plângerii penale formulate de agenție, iar suma de 7,5 milioane de lei reprezintă creanță față de un debitor condamnat penal, dar de la care în decursul a opt ani s-au recuperat doar 6.000 de lei.

De asemenea, agenția nu a recuperat alte creanțe în cuantum de 111.000 de lei de la 113 debitori.

Nu a făcut demersuri

La nivel contabil, ANL a menținut nejustificat creanțe de 44,6 milioane de lei în conturi privind decontările în curs de clarificare, fără a face vreun demers de clarificare, mai notează instituția de control.

Lucrări fără contractări

La capitolul lucrări, în raport se precizează că au fost identificate obiective care până în prezent nu au fost contractate de beneficiari, astfel încât finanțarea de 11,6 milioane de lei s-a realizat integral din surse proprii ale ANL.

„În prezent sunt depuse cereri de contractare a acestor imobile la prețuri calculate și publicate în urmă cu peste 15 ani, în condițiile în care ANL nu a actualizat costurile și valoarea imobilelor corespunzător valorii de piață. Înstrăinarea acestor active la valoarea istorică a cheltuielilor efectuate de ANL în anii 2005-2010 ar avea ca efect o prejudiciere a patrimoniului ANL”, mai spune Curtea de Conturi.

Contabilitate alandala

La final, raportul spune că ANL nu a respectat principiul independenței/separării exercițiilor financiare prin înregistrarea ca venituri ale exercițiului financiar 2023 a sumei de 134,2 milioane de lei reprezentând încasări din activitatea anilor anteriori.

Investiții inutile și fraudate

Raportul Curții de Conturi arată și mari probleme cu investițiile din programele Anghel Saligny și Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), prin care primarii fac investiții.

Comisia Europeană a cerut tăierea investițiilor, pe lângă pachetul fiscal prin care Guvernul Bolojan a majorat taxele.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE