Agențiile antidrog și antidoping, două instituții-cheie politizate și ineficiente. Cine sunt sinecuriștii susținuți de PSD și de PNL care le conduc

Finanțate de la bugetul de stat, cele două entități și-au dovedit, încă de la înființare, ineficacitatea și lipsa de viziune. Persoanele aflate în fruntea acestor agenții nu au nicio pregătire în domeniu și sunt mai mult interesate să-și păstreze sinecurile și veniturile generoase.

Tânărul carierist susținut de PSD

Rareș Petru Achiriloaie este specializat în comunicare și relații publice, fiind absolvent de SNSPA și și-a continuat studiile prin Franța și Marea Britanie. În paralel, a început, în 2018, să se insinueze prin instituțiile de stat printr-un internship de trei luni la Ministerul Tineretului și Sportului. 

După care, brusc, își începe cariera ocupând, pe rând, funcții de consilier la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, la Camera Deputaților și la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Abia din 2023 încep sinecurile serioase când Achiriloaie devine Secretar III la Ministerul de Externe și președinte cu rang de secretar de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) din cadrul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.

Conform declarației de avere de anul trecut, Rareș Achiriloaie a încasat patru salarii de la stat. De la Camera Deputaților suma de 14.113 lei, 12.529 de lei de la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, 34.219 lei de la MAE și 17.613 lei de la ANPDCA.

11 organizații nonguvernamentale din domeniul protecției și apărării drepturilor copilului, reunite în cadrul Federației pentru Protecția Copilului și a Familiei (FPCF), au cerut, în septembrie anul trecut, demiterea lui Petru Rareș Achiriloaie din funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA). ONG-urile erau nemulțumite de conducerea ANPDCA și subliniau probleme sistemice care afectează protecția drepturilor copilului în România. 

În luna martie, Rareș Petru Achiriloaie a fost numit în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor (ANPCDDA). Venit în fruntea Agenției pe filiera PSD și susținut de Natalia Intotero, Achiriloaie nu are nicio experiență sau pregătire în domeniul politicilor publice privind consumul de droguri, la fel cum nu avea nici în ceea ce privește sistemul de protecție a copiilor. 

ANPCDDA a fost înființată anul trecut, prin reorganizarea Agenției Naționale Antidrog, care nu a reușit să facă mare lucru, fenomenul consumului de droguri explodând în România. 

Noua agenție funcționează sub autoritatea Cancelariei primului-ministru și are ca principal obiectiv coordonarea la nivel național a politicilor și programelor în domeniul drogurilor și altor forme de adicții. Atribuțiile Agenției au fost extinse „pentru a răspunde mai eficient noilor provocări sociale, medicale și de securitate generate de consumul de droguri, substanțe psihoactive și alte tipuri de dependențe”.

Astfel, noua direcție a politicilor antidrog separă atribuțiile, Ministerul Sănătății gestionează prevenția și asistența medicală, iar Agenția coordonată de Achiriloaie va asigura implementarea politicilor și colaborarea interinstituțională. 

În luna mai, premierul interimar Cătălin Predoiu a suplimentat bugetul Agenției din fondul de rezervă al Guvernului cu suma de 3.500.000 de lei, la capitolul „Ordine publică și siguranță națională”, din care 2.892.000 de lei s-au dus pentru „Cheltuieli de personal”, respectiv 608.000 de lei la „Bunuri și servicii” cu scopul „asigurării funcționării și îndeplinirii competențelor instituționale”. După toți banii alocați, Agenția nu are până acum publice nici măcar date de contact sau un web site. 

Prima acțiune de amploare a ANPCDDA a fost participarea la festivalul „Beach, Please!”, unde a fost creată aşa-numita „zonă sigură”. După festival, Rareş Petru Achiriloaie a declarat că nu a văzut „hoarde” de consumatori de substanţe interzise la festival, aşa cum s-a prezentat în spaţiul public. 

Ca și înaintașii lui, Rareș Achiriloaie a declarat și el război drogurilor și a promis, deși nu există bani, o investiție de 30 de milioane de euro pentru înființarea unor circuite de tratament dedicate consumatorilor de substanțe psihoactive. 

PNL-ista farmacistă din fruntea agenției

În funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor a fost numită Luciana Elena Buliga. Aceasta era consilier județean la Botoșani, aleasă pe listele PNL. 

Visul doamnei Buliga a fost să ocupe o funcție importantă la București. Pentru asta, ea a mai candidat și la alegerile parlamentare, pentru un mandat de deputat, însă fără succes. De profesie farmacist, doamna Buliga a lucrat, din 2013, în cadrul farmaciei Far Galenus din Botoșani, deținută de familia sa. Ca farmacist, doamna Buliga este cam singura care s-ar putea să aibă ceva habar despre droguri și substanțe interzise, dar nu neapărat în sensul pentru care a fost angajată.

Președintele Anti-Doping a încurcat borcanele în cazul Halep

În subordinea SGG există două entități care se ocupă de controlul dopingului sportivilor. 

Agenția Națională Anti-Doping (ANAD) se ocupă cu prevenirea, detectarea și combaterea dopajului în sport. Înființată în anul 2005, Agenția Națională Anti-Doping a luat ființă pentru a întări lupta împotriva dopajului în sportul românesc și pentru alinierea la standardele internaționale și este condusă de un președinte, un vicepreședinte și un consiliu director. 

Atunci, Agenția a preluat și atribuțiile Laboratorului de Control Doping, care funcționase între 1994 și 2005 în cadrul Institutului Național de Cercetare.

La un an de la fondarea Agenției, Laboratorul de Control Doping a fost reînființat ca instituție separată, tot în subordinea SGG, și are ca obiect de activitate analiza probelor sportive pentru detectarea substanțelor interzise și a practicilor de dopaj.

Ștefan Rohnean este președintele Agenției Naționale Anti-Doping din anul 2022. El vine de la Complexul Sportiv Lia Manoliu, unde a fost director general din 2015. Înainte să devină bugetar, Rohnean a fost director la firmele sale și cam atât.

Una dintre ele este Constructor SRL, fondată în 2007, și la care Rohnean a lucrat până când a ajuns la „Lia Manoliu”. Firma a avut, în anii 2013-2014, mai multe contracte cu Casa de Pensii Ilfov pentru renovări și reparații care au însumat în jur de 50.000 de lei. În ultimii ani, firma a fost pe pierdere.

Licențiat în economie și științe juridice la două facultăți private puțin cunoscute, deci fără pregătire în domeniu, în 2022, Rohnean ajunge în fruntea Agenției Naționale Anti-Doping. Instituția are 50 de angajați și un buget de 16,8 milioane de lei, dintre care o treime se duc pe salarii. Ștefan Rohnean a încasat doar el suma de 127.078 de lei ca drepturi salariale.

Rohnean mai câștigă câte ceva și de la Asociația Terra Adridet, care trăiește din diferite granturi din bani publici.

Anul trecut a fost lansată o petiție care cerea demiterea PNL-istului Ștefan Rohnean din fruntea Agenției Naționale Anti-Doping (ANAD), ca urmare a transmiterii de probe neconforme în procesul de dopaj al campioanei noastre de tenis, Simona Halep.

„Cu regret constatăm, conform raportului Tribunalului de Arbitraj Sportiv, că Agenția Națională Anti-Doping, condusă de politrucul Ștefan Rohnean, și-a dovedit incompetența în gestionarea și analiza corectă a probelor. Acest fapt a dus la prejudicierea reputației unei sportive excepționale precum Simona Halep, fost număr 1 mondial”, se preciza în petiție.

În declarația de avere a soției lui Rohnean (pe când era comisar la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, pentru că acum este angajată la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București) din anul 2022, anul în care Halep a fost suspendată, scrie că soțul ei și-a dat o primă de 15.000 de lei pentru Jocurile Olimpice. Pentru Jocurile Olimpice de anul trecut de la Paris, Rohnean s-a premiat cu suma de 39.788 de lei.

Ca avere, familia Rohnean a agonisit aproape 3.000 de metri pătrați de terenuri intravilane și o casă în Vlădiceasca.

Dacă acum doi ani, Rohnean avea în conturi aproape 400.000 de lei și 50.000 de euro, acum are doar 35.000 de euro, deși a vândut terenuri, un apartament și trei mașini cu 80.000 de lei și 147.000 de euro.

Recent, Gazeta Sporturilor a publicat un material jurnalistic care arăta cum Agenția se implică în deciziile Comisiei de Audiere, considerată un fel de „tribunal” independent în care sunt judecați sportivii suspectați că s-au dopat.

Pensionarul ziarist de la Anti-Doping

Vicepreședintele ANAD este Eugen Coifan. Fost învățător, Coifan se transformă, după revoluție, în gazetar, conducând săptămânalul „Cuvântul” din Orșova, apoi „Informația Mehedințiului” și corespondent al Evenimentului Zilei. 

În 1996 se lasă de jurnalism ca să conducă o școală generală din Orșova, iar în 2000 devine viceprimar al orașului de pe Dunăre. Apoi ia cu asalt Capitala, ocupând, pe rând, funcțiile de vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, secretar general la Agenția Națională Anti-Doping, președinte-secretar de stat la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, din nou secretar general la Agenția Națională Anti-Doping și, din 2022, vicepreședinte al aceleiași agenții.

Ascensiunea lui Coifan a fost posibilă pe filiera PNL și cu sprijinul vărului său Viorel Coifan, fost deputat PNL în perioada 2000-2004. Apoi, Coifan a migrat și pe la ALDE.

Liberalismul l-a propulsat pe Coifan și în câteva CA-uri, cum ar fi Damen Shipyards Mangalia SA, Complexul Energetic Craiova, E.ON Energie România sau Termoelectrica.

În declarația de interese, Coifan spune că deține acțiuni la Hercules Băile Herculane SA și la BRD și că este asociat în Total Customs Services SRL din Chișinău (cu afaceristul moldovean Oleg Braga și românul Silvestru Cosmin Jeler).

Totuși, conform ONRC, Coifan mai este asociat în Amtec Broker de Asigurare SRL, fondată în 2008 alături de alte patru persoane, printre care și Alexandru Baicu Ciudin, fost consilier la Primăria București și președinte ALDE Sector 5, candidat PNL la Camera Deputaților la alegerile de anul trecut.

Coifan a fost asociat în multe firme, unele care au avut și contracte cu statul pe când el era pe cai mari. De exemplu, firmele de protecție și pază (acum în faliment) Gardian Grup Company SRL și Gardian Grup C.D.S.G. SRL au avut contracte cu Hidroelectrica, DVS Mehedinți și cu comuna Calnic din Mehedinți.

Pentru Jocurile Olimpice de anul trecut de la Paris, Coifan a primit, ca și șeful lui, o primă de 39.788 de lei. Pentru funcția de vicepreședinte, Eugen Coifan este răsplătit anual cu suma de 109.518 lei, iar pentru că este pensionar mai primește 73.502 lei.

Fosta soție a lui Coifan a fost director de resurse umane în ANI.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.