ALEGERI | Îngrijorați de război, finlandezii caută un președinte cu experiență în politică externă. Candidații le oferă chiar acest lucru

UPDATE ora 22.20: După numărarea a 96% din voturi, candidatul de centru-dreapta Alexander Stubb, din partea Partidului Coaliției Naționale, conducea cu 27,1% din voturi, conform datelor Ministerului Justiției, urmat de Pekka Haavisto, reprezentantul Partidului Verzilor, cu 25,7%, și de naționalistul Jussi Halla-aho, al treilea, cu 19,0%, relatează Reuters.

Astfel, Stubb și Haavisto se vor întâlni cel mai probabil în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Finlanda, programat pe data de 11 februarie. (Mai multe detalii AICI.)

***

Știrea inițială: Finlandezii votează duminică în alegerile prezidențiale, într-un moment dificil, în contextul războiului interminabil din Ucraina. Scrutinul va instala un nou șef al statului după 12 ani în care funcția a fost deținută de foarte popularul Sauli Niinistö.

Un om al echilibrului, Niinistö este considerat politicianul responsabil pentru aderarea Finlandei la NATO, un pas pe care statul nordic a considerat că trebuie să îl facă, după o lungă perioadă de neutralitate, din cauza amenințării rusești.

Dintre cei nouă candidați intrați în cursă, cele mai recente sondaje indică doi favoriți: Alexander Stubb și Pekka Haavisto, cu un ușor avans pentru cel dintâi. Amândoi sunt personalități cunoscute publicului, cu o vastă experiență în materie de politică externă.

Recomandări

Suspendarea președintelui, o ciorbă reîncălzită, dar cu alți actori. Crin Antonescu și Victor Ponta jucau rolurile principale în urmă cu 12 ani

În cazul în care niciun candidat nu obține mai mult de jumătate din voturi – așa cum este de așteptat – un al doilea tur de scrutin va avea loc pe 11 februarie, între primii doi clasați în primul tur.

În timp ce majoritatea președinților europeni ocupă în mare parte roluri ceremoniale, cel al Finlandei conduce politica externă și are rolul de comandant suprem. Acest lucru a ajutat la catapultarea lui Niinistö în prim-planul mondial după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 și i-a consolidat rata de aprobare, care depășește 90%.

„Cea mai importantă decizie a președinției lui Sauli Niinistö a fost aderarea la NATO”, a scris jurnalistul politic Unto Hämäläinen în numărul curent al revistei finlandeze Helsingin Sanomat. „Mandatul său va fi ținut minte pentru acest lucru peste decenii”, a asigurat el.

„Așteptările sunt destul de mari”

Viitorul președinte va trebui să gestioneze integrarea Finlandei în NATO, pe fondul preocupărilor legate de o potențială agresiune rusă și de escaladarea tensiunilor în regiunea Mării Baltice.

„Așteptările sunt destul de mari pentru succesor”, a declarat pentru New York Times Juhana Aunesluoma, profesor de istorie politică la Universitatea din Helsinki.

Recomandări

Volodimir Zelenski anunță că Ucraina va reacționa brusc dacă o țară duce negocieri cu Rusia în secret: „Avem prieteni care caută oportunități cu Moscova”

Finlanda are o graniță de peste 1.300 de kilometri cu Rusia și o relație cu un trecut complicat cu aceasta. Vecinii au purtat numeroase războaie de-a lungul secolelor, iar finlandezii au amintiri puternice din timpul Războiului de iarnă din 1939 și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când țara lor a luptat împotriva Uniunii Sovietice și a pierdut teritorii.

În contextul în care războiul din Ucraina continuă, iar oficialii finlandezi acuză Rusia de eforturi de destabilizare a țării lor, analiștii spun că securitatea este principala problemă care se află în mintea alegătorilor.

De aceea, spun ei, alegătorii caută un președinte cu o experiență cât mai vastă în politica externă. Iar lista de candidați reflectă acest lucru.

„Chiar și candidații liberali au adoptat o linie care pune accentul pe pregătirea militară și pe securitatea frontierelor”, a explicat pentru New York Times Johanna Vuorelma, cercetătoare la Centrul de Studii Europene al Universității din Helsinki.

Cine sunt favoriții

Pekka Haavisto se află la a treia sa candidatură prezidențială, după ce a pierdut în fața lui Niinistö la ultimele două alegeri.

Fondator al Partidului Verzilor, de centru-stânga, Haavisto a candidat pentru prima dată în Parlament în 1987 și de atunci a fost un om de bază al politicii finlandeze, fiind deputat, oficial al ONU și ocupând mai multe funcții guvernamentale. El a fost ministrul de Externe al Finlandei din 2019 până în 2023.

Recomandări

Adrian Sârbu se reîntoarce în instanță pentru dosarul de evaziune fiscală la Mediafax Group. Schema unei „țepe” de 16,8 milioane de lei trasă statului

Stubb este, de asemenea, fost ministru de Externe și fost prim-ministru. Membru proeminent al centrului-dreapta, el a părăsit politica finlandeză în 2017 și a promis să nu se mai întoarcă, dar a declarat că invazia Rusiei în Ucraina l-a făcut să se răzgândească.

Candidații sunt de acord cu privire la majoritatea chestiunilor de politică externă, inclusiv cu privire la apartenența la NATO, securizarea frontierei cu Rusia și relația cu Moscova.

Acest lucru a făcut ca personalitățile lor să fie cu atât mai importante pentru alegători, potrivit analiștilor.

De la începutul campaniei, candidații au traversat țara pentru a se întâlni cu alegătorii în școli, benzinării, centre comerciale și piețe. Stubb, un pasionat al triatloanelor Ironman, a apărut adesea la evenimente sportive. Haavisto a adoptat numele de scenă „DJ Pexi” și a participat la evenimente studențești pentru a atrage alegătorii mai tineri.

Dezbaterile au fost politicoase, în contrast cu campaniile electorale parlamentare, care sunt adesea mai contondente. Atât Haavisto, cât și Stubb s-au prezentat drept unificatori în timpul campaniei, așteptând cel mai probabil să se califice în al doilea tur de scrutin.

Urmărește-ne pe Google News