Grecii votează în cele mai imprevizibile alegeri parlamentare din ultimii ani, care au puține șanse de a produce un guvern

Cele mai multe sondaje de opinie realizate înaintea scrutinului legislativ de duminică din Grecia sugerează că Noua Democrație (ND), partidul conservator al premierului Kyriakos Mitsotakis, conduce cursa cu aproximativ șase puncte procentuale în fața principalului său rival, partidul de stânga Syriza, condus de fostul premier Alexis Tsipras, scrie Reuters.

Potrivit acestor sondaje, ND ar putea obține între 33 și 36,6% din voturi, fiind urmat de Syriza cu 26-29,5% și de partidul socialist Pasok, cu 10,3%.

Alegerile se vor desfășura în conformitate cu noua lege electorală, care introduce un sistem proporțional simplu, iar analiștii estimează că un partid care vrea să guverneze singur ar trebui să obțină 46% din totalul voturilor, ceea ce este dificil, dacă nu imposibil.

Judecând după declarațiile politicienilor, coalițiile par și ele improbabile, cel puțin deocamdată. Noua Democrație a subliniat deja că vrea să guverneze singur. Asta în vreme ce unul dintre scenariile post-electorale realiste este cel al unei coaliții ND-Pasok.

Syriza a spus că este deschis la o coaliție, dar aliații naturali – Pasok, partidul de stânga Mera25 – al lui Yanis Varoufakis – şi Partidul Comunist grec au spus că nu vor intra într-un guvern al lui Tsipras şi nici nu-l vor sprijini din parlament.

În cadrul acestui sistem, primul partid va primi un bonus de 20 de locuri dacă obține peste 25% din voturi. Acest bonus va crește odată cu proporția de voturi a partidului, până la un maxim de 50 de locuri pentru partidele care obțin 40%.

Problemele grecilor

Liderul conservator de la Atena a reuşit în ultimele săptămâni să mai calmeze din nemulțumirea populară împotriva guvernului său, cauzată de accidentul de tren care a ucis 57 de oameni în nordul Greciei în februarie, scrie agenția de presă Efe, citată de Agerpres.

Catastrofa a declanșat furie națională și chiar proteste de stradă, dar unii analiști au observat că aceasta s-a îndreptat împotriva întregii clasei politice, nu doar a actualului guvern.

Scandalul de anul trecut provocat de interceptările unor politicieni şi jurnalişti de către serviciile secrete – aflate sub controlul direct al lui Mitsotakis – a făcut înconjurul presei europene, dar povestea nu pare să-l afecteze prea mult pe premier, deşi opoziţia a căutat să scoată în evidenţă această temă în timpul campaniei electorale.

„În pofida preocupărilor privind statul de drept şi a nemulţumirii provocate de tragedia feroviară, adversarii (lui Mitsotakis) nu au reuşit să prezinte o propunere alternativă de guvernare”, a explicat pentru Efe Nikos Marantzidis, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Macedonia din Salonic.

Economia și inflația – care anul trecut a depășit 10% – par să fie cele mai importante probleme ale cetățenilor. Un studiu recent al Universităţii Macedonia a arătat că problemele economice reprezintă cea mai importantă preocupare pentru 58% dintre cetăţenii greci.

Numai 6% dintre votanţi au menţionat ca principală preocupare a lor corupţia, endemică în această ţară balcanică.

Deşi guvernul condus de Mitsotakis nu a reuşit să tempereze inflaţia galopantă în cazul produselor de bază, economia greacă a întregistrat o creştere peste media UE. De asemenea, Grecia a ieşit anul trecut în august din mecanismul de supraveghere impus de creditorii săi internaţionali cu 12 ani în urmă.

Dar partidul Syriza a subliniat că „economia lui Mitsotakis” funcţionează doar pentru „cei puţini şi puternici”, şi nu pentru majoritatea populaţiei, motiv pentru care a propus un model economic mai distributiv care să atenueze inegalitatea socială.

Tsipras a promis să combată inflația, pe care a pus-o pe seama „cartelurilor” interne, să crească cheltuielile publice pentru educație și să majoreze salariile funcționarilor publici și ale lucrătorilor din sănătate. „Grecia are salarii ca în Bulgaria și prețuri britanice”, a declarat el săptămâna trecută, potrivit Greek Reporter.

Totuşi, propunerile sale nu par să convingă o mare parte a populaţiei, observă Marantzidis.

„O parte importantă a societăţii greceşti îl asimilează pe Tsipras cu polarizarea şi insecuritatea economică ce au urmat referendumului din 2015” pe tema măsurilor de austeritate, a subliniat profesorul, pentru Efe.

În acel an Tsipras a intrat în conflict deschis cu instituţiile europene, aducând atunci Grecia în pragul ieşirii din zona euro. „Este ceva ce mulţi nu pot uita. Deşi nu-l votează pe Mitsotakis, nu vor să-l voteze nici pe Tsipras”, a mai remarcat el.

Generația pierdută

Pe tot parcursul campaniei, politicienii au apelat la YouTube și TikTok, pentru a cuceri o generație tânără care simte că a plătit mai mult decât oricine pentru anii de criză, notează Reuters. Tinerii par să susțină mai degrabă partidele de stânga, dar mulți dintre ei rămân totuși nehotărâți.

„Este o generație de greci care a crescut în condiții dificile și fără precedent. Ei nu au nevoie de cineva care să-i informeze, ci de cineva care să-i convingă”, a declarat pentru agenția de presă George Arapoglou, directorul institutului de sonare a opiniei Pulse.

Inflația și creșterea economică sunt problemele care îi preocupă cel mai mult și pe tineri și, deși 82% dintre tinerii greci spun că intenționează să voteze, doar 35% cred că alegerile pot îmbunătăți lucrurile, potrivit unui sondaj realizat de think tank-ul Eteron.

Situația reflectă o problemă mai largă.

În timp ce se preconizează că economia va crește cu 2,3% în acest an, iar șomajul a scăzut la 10%, aproape un sfert dintre grecii sub 24 de ani nu au un loc de muncă, iar 14% dintre cei sub 30 de ani sunt „grav defavorizați din punct de vedere material sau social”, potrivit Eurostat, ambele cifre fiind mai mult decât duble față de media UE.

Economiștii spun că efectele scăderii veniturilor, competențelor și productivității vor dura probabil o viață întreagă și ar putea crea probleme pentru finanțele statului în viitor, cu o populație îmbătrânită și în scădere, agravate de un exod de aproape 500.000 de tineri greci calificați în timpul crizei.

Dezbatere aprinsă pe tema sondajelor

Pe măsură ce ziua alegerilor s-a apropiat, principalul partid de opoziție a început să fie tot mai dur la adresa institutele=or de sondare a opiniei, scrie Euractiv.

„Nu vă uitați la sondaje”, le-a spus recent șeful Syriza, Alexis Tsipras, susținătorilor săi în timpul unui discurs la Salonic.

Syriza a cerut mai multă transparență din partea institutelor de sondare, solicitându-le să publice datele primare ale sondajelor lor. Propunerea a fost respinsă însă de Asociația companiilor de sondaje și de Noua Democrație.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Akis Skertsos, a răspuns și el că punerea sub semnul întrebării a sondajelor este o tactică a învinșilor.

Nu este pentru prima dată când în Grecia se discută problema sondajelor. Toate sondajele au eșuat în a estima corect rezultatul referendumului din 2015 și nu au reușit să prezică cu o relativă acuratețe performanța electorală a Syriza în mai multe scrutine succesive.

Unii analiști sugerează că problema ar putea fi structurală, având în vedere că metodologia folosită în Grecia se concentrează în principal pe telefoanele fixe, iar companiile nu reușesc să identifice alegătorii mai tineri și progresiști.

În timpul campaniei, companiile multinaționale din Grecia au derulat propriile sondaje de opinie, pentru care au folosit metodologia tradițională și mai costisitoare a interviului față în față. Aceste sondaje folosesc, de asemenea, algoritmi speciali pentru corectarea estimărilor.

Rezultatele acestor analize nu au fost făcute publice. Euractiv scrie însă că a consultat unul dintre sondaje și că acesta prognozează o cursă umăr la umăr între Noua Democrație și Syriza.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE