Alegeri parlamentare în Republica Moldova: pro-europenii au prima șansă la victorie, dar e nesigur dacă vor obține majoritatea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cetățenii moldoveni își aleg duminică noul Parlament, în cadrul unui scrutin anticipat, după o campanie electorală tensionată, care a împărțit iarăși țara pe vechea linie de diviziune est-vest, dar, în plus, a adus în discuție în forță tema corupției. În competiție s-au înscris 23 de partide și blocuri electorale, dar doar câteva au șanse de a trece pragul electoral.
Cuprins:
Alegătorii din Republica Moldova sunt așteptați duminică la urne, în cadrul unui scrutin legislativ anticipat care îi oferă președintei Maia Sandu șansa de a obține o majoritate parlamentară și implicit un guvern favorabil politicilor pro-europene și reformiste promise.
În acest scop, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de Sandu, trebuie să depășească un hop important, și anume să învingă cât mai clar principalul competitor, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor.
Ar fi o lovitură dată de politiciană, care a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 împotriva lui Igor Dodon și a preluat cea mai înaltă funcție în stat acum doar aproximativ șase luni.
De atunci, ea s-a confruntat cu o majoritate ostilă, formată de socialiști și democrați, reușind să declanșeze alegerile anticipate după eforturi repetate, care au inclus două propuneri pentru formarea unui nou guvern și obținerea unei decizii favorabile din partea Curții Constituționale.
Asta după ce, acum doar doi ani, în 2019, Sandu forma un guvern cu socialiștii, pentru a-i înlătura pe democrații oligarhului Vlad Plahotniuc de la guvernare, numai pentru a-și vedea mai apoi propriul executiv răsturnat de o alianță între socialiști și democrați.
Ce spun ultimele sondaje
Ultimul sondaj a fost dat publicității marți. Este vorba despre Barometrul Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului pentru Politici Publice, care a estimat că în viitorul Legislativ, care are un total de 101 mandate, ar accede doar trei formaţiuni.
Conform acestui sondaj, PAS este creditat cu 43% din voturi, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor cu 33%, iar Partidul „ȘOR”, cu aproape 8%.
Un alt sondaj, al Asociației Sociologilor și Demografilor, dat publicității în aceeași zi, a estimat că în Parlament ar intra încă un partid - Platforma „DA”.
În schimb, acest sondaj a estimat că diferența dintre PAS (creditat cu 37,4%) și Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (37,1%) este mult mai mică.
Cine sunt competitorii electorali
Partidul fondat de Maia Sandu susține reformele promise în cadrul Acordului de Asociere cu UE, în special în domeniul justiţiei şi al combaterii corupţiei, precum şi pentru dezvoltarea economică.
Deși nu mai face parte formal din PAS, Maia Sandu a fost foarte vizibilă în campania electorală, cu numeroase întâlniri cu lideri europeni și îndemnuri către cetățeni pentru a vota un parlament reformist.
În vreme ce pledează pentru apropierea de Europa, Sandu a asigurat totuși că dorește să asigure un echilibru real în politica externă, printr-un dialog pragmatic cu toate țările, inclusiv România, Ucraina, statele europene, Rusia și SUA.
Argumentele au funcționat și în cazul alegerilor prezidențiale de anul trecut, câștigate în mod clar de Maia Sandu. În timpul campaniei, candidaţii PAS au vorbit despre scheme de fraudare şi delapidare, au organizat diverse acţiuni cu genericul „Hoţii la puşcării”, şi-au prezentat programele de luptă împotriva corupţiei, de dezvoltare economică şi îmbunătăţire a condiţiilor sociale, scrie site-ul Veridica.ro.
De partea cealaltă, învinsul lui Maia Sandu la prezidențiale, socialistul Igor Dodon, s-a văzut nevoit să apeleze la o alianță cu Partidul Comunist al lui Voronin, cel pe care îl părăsise acum ani buni și cu care se afla în conflict.
Rezultatul a fost un bloc electoral antioccidental, care promite legături strânse cu Rusia și avertizează cetățenii moldoveni că statul lor riscă să dispară dacă pro-europenii vin la guvernare.
„Vă doriți ca ei să voteze pentru eliminarea statutului de neutralitate al țării? Și pentru ca soldații NATO să vină aici și să aveți copii cu pielea închisă la culoare, nu doar cu pielea albă? Asta vă doriți? Iar după ei să vină jandarmii români?”, a întrebat retoric fostul președinte Vladimir Voronin, într-o emisiune electorală în luna mai.
Discursul a fost susținut și de Igor Dodon, care a declarat recent pentru agenția de la Moscova Ria Novosti că „Occidentul şi-a trasat drept sarcină organizarea unei majorităţi parlamentare cu caracter antirusesc în viitorul legislativ de la Chişinău”.
Alianțe complicate pentru PAS
Din plutonul celor 23 de concurenți electorali (20 de partide, două blocuri și un candidat independent) se mai remarcă Partidul „Șor”, condus de fugarul Ilan Șor, cel condamnat în prima instanță pentru spălare de bani, care ar putea intra în Parlament.
Blocul „Renato Usatîi”, condus de primarul din Bălți Renato Usatîi, care ar ar avea nevoie de 7% pentru a accede în Parlament, este creditat cu doar 4,6% din voturi, dar controversatul politician spune că este convins că va ajunge în legislativ.
Un scor incert are Platforma DA, condusă de fostul aliat al lui Maia Sandu, Andrei Năstase. În vreme ce unele sondaje sugerează că „DA” va rata intrarea în legislativ, altele consideră că partidul ar putea trece pragul.
Remarcat s-a făcut și Alianţa Uniunii Românilor (AUR), partidul din România lansat și la Chișinău în alegeri, care a promovat discursul unionist și a luat pe liste politicieni ai Uniunii Salvați Basarabia și ai Partidului Liberal, inclusiv pe fostul primar de Chișinău Dorin Chirtoacă.
Însă nu prin scorul din sondaje, care oscilează undeva în jurul a 1%, cel puțin deocamdată, ci prin acțiuni zgomotoase precum protestul de lângă regiunea transnistreană, la postul vamal de la Varnița-Tighina, montat de regimul separatist de la Tiraspol.
În plus, pe lângă mesajul unionist declarat al partidului, AUR şi unele publicaţii care îl susţin desfăşoară a campanie activă împotriva Maiei Sandu, notează Veridica.
Cert este că dacă PAS nu va obține singur majoritatea, va avea o sarcină complicată în alcătuirea unei alianțe. „Dacă în parlament nu va accede Platforma DA, ci blocul lui Renato Usatîi, PAS se va pomeni în situația ingrată de a negocia cu acesta un guvern de coaliție”, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu pentru Deutsche Welle.
Cum votează diaspora
Pentru pro-europeni, un sprijin important va veni de la diaspora moldovenească din Europa, așa cum s-a întâmplat și la scrutinul prezidențial de anul trecut.
În acest sens, o luptă aprigă s-a dus în țară în scopul deschiderii cât mai multor secții, astfel încât alegătorii din țări precum Italia, Germania sau Marea Britanie să nu mai rămână pe dinafară, ca în 2020.
În iunie, Curtea Supremă de Justiție a obligat Comisia Electorală Centrală (CEC) să constituie cel puţin 191 de secţii de votare în străinătate. CEC a organizat în cele din urmă doar 150, însă în vreme ce a suplimentat numărul de buletine de vot.
Dintre aceste 150 de secții, 12 secţii vor fi organizate în România, două dintre ele fiind în Bucureşti.
Un număr-record de cetățeni moldoveni s-au înregistrat să voteze la 11 iulie în străinătate. E vorba de mai bine de 303 mii de persoane, cu 40 de mii mai multe față de alegerile prezidențiale din 2020, a anunţat Elena Prohnițchi, manager de program la Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, la o conferință de presă, informează agentia IPN, citată de Europa Liberă.
Deutsche Welle scrie că stânga pro-rusă ar dori să compenseze voturile pierdute în Occident cu votanți din regiunea transnistreană – o altă schemă testată în special la alegerile prezidențiale din 2020.
Anul trecut, la prezidențiale, CEC a interzis transportarea organizată a oamenilor la vot, prezumându-se că aceștia ar fi plătiți în autocare ca să voteze pentru un concurent anume. De data aceasta, autoritatea electorală ezită să emită însă o astfel de decizie.
Între Rusia și Occident
Lupta anticorupție a fost, cel puțin pentru pro-europeni, una dintre principalele teme în campania electorală, altădată dominată de clivajul vest-est.
Însă factorul geopolitic a jucat în continuare un rol important, vizibile fiind mesaje atât din partea Rusiei, cât și a Uniunii Europene.
Pentru UE, cel mai important mesaj a fost oferta unui plan de asistență financiară de 600 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Planul de redresare economică este supus însă unei condiționări stricte.
Investițiile se vor face pe baza unei abordări „mai mult pentru mai mult”, prin care se cer progrese în reformele structurale, în domeniul justiției și în special în lupta împotriva corupției, ca o condiție prealabilă pentru primirea asistenței financiare.
De partea cealaltă, Rusia a atacat în mai multe rânduri ceea ce a numit tentativele SUA şi UE de a influenţa mersul alegerilor.
În plus, în iunie, Duma de la Moscova a adoptat o declarație vizând situația din regiunea transnistreană, în care acuză Moldova și Ucraina de „sufocarea Transnistriei”.
România, discretă, dar implicată
Într-un articol dedicat scrutinului, publicația Emerging Europe notează că prezența României în campania electorală a fost una discretă, nu în ultimul rând pentru a evita să ofere muniție atacurilor socialiștilor și comuniștilor.
Însă Bucureștiul s-a remarcat totuși printr-o susținere puternică pentru Chișinău.
De la începutul anului, România a donat Republicii Moldova sute de mii de doze de vaccin anti-COVID și echipamente medicale. În aprilie, președintele Klaus Iohannis a primit-o la București pe Maia Sandu, iar în aprilie, guvernul de la București a livrat Chișinăului prima tranșă a donației de motorină promisă pentru fermierii moldoveni.
Însă și socialiștii au avut parte de sprijin românesc. Acum câteva săptămâni, primarul socialist al Chișinăului, Ion Ceban, a venit în România, unde a semnat un acord de înfrățire între sectorul Botanica al capitalei moldovenești și orașul Buzău. La şedinţa festivă a participat şi preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
