Alimentele cele mai contrafăcute pe care le cumpărăm frecvent. Fenomenul fraudei alimentare, îngrijorător în România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mierea, uleiul de măsline sau peștele se numără între alimentele cele mai contrafăcute și mai ușor falsificat. Aceste lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă mai ales pentru consumatori, dar și pentru guvernanți care ar trebui să ia măsuri pentru a combate fenomenul fraudei alimentare.
Specialiștii avertizează că falsificarea alimentelor poate fi realizată prin mai multe modalități.
„Frauda alimentară reprezintă înlocuirea deliberată şi intenţionată, inexactitatea, falsificarea sau contrafacerea produselor alimentare, a materiilor prime, a ingredientelor sau a ambalajelor plasate pe piaţă pentru câştiguri economice. Include toate tipurile de fraude alimentare. De exemplu, diluarea unui produs alimentar, adăugarea unei substanţe mai ieftine la un produs alimentar procesat scump”, a precizat Milan Dopuda, Adriatic Balkan District Deputy food project manager, Bureau Veritas, conform Mediafax.ro.
Frauda alimentară trebuie să reprezinte un semnal de alarmă atât pentru consumatori, cât și pentru Guvern.
„Frauda alimentară trebuie să fie un motiv de îngrijorare atât pentru producători cât şi pentru guvern si consumatori. Persoanele care fac astfel de fraude nu fac rău doar pieţei, ci şi consumatorului, deoarece, acesta va căpăta un gust greşit al alimentelor”, a precizat Milan Dopuda.
Care sunt alimentele cele mai contrafăcute de pe piață
Potrivit specialiștilor, uleiul de măsline este un produs foarte uşor de alterat prin adăugarea unui alt tip de ulei şi aditivi alimentari.
Laptele poate fi contrafăcut prin schimbarea formulei care conține melamină sau contaminanţi. Cei care cumpără pești sau fructe de mare pot fi induși în eroare întrucât comercianții pot identifica greșit speciile.
Sucul de mere și de portocale sunt o altă categorie de produse ușor de falsificat. În acest caz, sucurile de fructe alterate pot conține ingrediente artificiale, precum sulfatul de potasiu, glutamatul monosodic sau zahărul de porumb. Totodată, specialiștii avertizează că sucurile 100 la sută naturale pot fi amestecate cu umpluturi ieftine pentru a reduce prețul cu care produsul este vândut pe piață.
Mierea poate fi contrafăcută prin amestecarea cu sirop de porumb, sirop de zahăr, sirop de glucoză şi alte ingrediente care nu conţin miere. Iată cum deosebim mierea naturală de cea contrafăcută.
În cazul vinului, diferite amestecuri de struguri sau substanțe chimite pot fi adăugate sortimentelor de vin de calitate inferioară pentru a căpăta aspectul unui produs de calitate superioară.
Și carnea poate conține adaos de apă sau de colorant. Astfel, un produs inferior poate să fie vândut ca unul de calitate.
Apel la Bruxelles pentru combaterea fenomenului mierii contrafăcute
România se clasează pe locul patru în privința numărului de certificări IFS (International Food Standard) în Europa Centrală şi de Sud-Est, cu aproape 213 certificări. Numărul acesta reprezintă, însă, jumătate din potențialul țării, susține Ionuţ Nache, directorul INAQ Consulting, reprezentant IFS România.
„Suntem pe un trend bun, ne clasăm pe locul 4 în Europa Centrală şi de Sud-Est, avem o creştere în jur de 7%, ceea ce este bine, însă perspectiva şi potenţialul bineînţeles că sunt cel puţin la jumătatea Poloniei, care a ajuns deja la 800 de certificate. Noi avem undeva la 213 certificări, iar potenţialul României este în mod clar mai mare, 500 de certificate am putea să atingem uşor”, a menţionat Ionuţ Nache, la o conferinţă pe tema certificărilor alimentare.
Specialiștii recomandă să citiți cu atenție eticheta produselor atunci când mergeți la cumpărături.
Citește și DOCUMENT/ Guvernul vrea să suspende contribuțiile la pilonul II de pensii, în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018
