Reportaj de Adina Florea, Cătălin Hopulele, Vlad Chirea (foto) (Cernăuți – Ucraina)

Peste 90.000 de soldați ruși sunt mobilizați de-a lungul întregii frontiere ucrainene. Reporterii Libertatea au mers în zona comunităților românești din preajma Cernăuțiului. 

Suntem la peste o mie de kilometri de trupele rusești, dar totuși în aceeași țară amenințată. Am vorbit cu lideri locali, veterani de război, experți și oameni de rând pentru a înțelege perspectiva românilor asupra războiului care ar putea să se aprindă, de data asta decisiv și cuprinzător, în 2022.

În Codrii Cosminului din Ținutul Herței

Un drum de mocirlă șerpuiește anxios printre stejarii bătrâni din Codrii Cosminului. În jur e un întuneric de nepătruns, ca moartea care i-a întâlnit aici pe oștenii polonezi ai regelui Ioan Albert în timp ce fugeau din calea armatei hărțuitoare a lui Ștefan cel Mare. Codrii erau ai voievodului moldovean, iar urmașii lui nu au mai plecat niciodată, în ciuda granițelor împinse peste ei de ruși în 1940.

La capăt de codrii se înșiră satele românești ce astăzi își întâmpină călătorii cu indicatoare rutiere în chirilică. E greu să-ți dai seama unde ești, dacă nu cobori să bați la ușile oamenilor, ca să ți se răspundă într-o română vorbită ca de bunici. 

Aici, la marginea unei istorii de veacuri, e ținutul Herța, cel mai românesc raion din Ucraina. Pentru locuitorii de aici, 2022 e anul în care pot vedea un război în mileniul al treilea. Ceva greu de imaginat, dar aproape palpabil.

Am fost la cei mai amenințați dintre români. Cum întâmpină 2022 românii din Ucraina, între egoul lui Putin și legile nedrepte de la Kiev?
Noaptea, singura lumină este cea a farurilor pe drumurile care șerpuiesc prin satele românești de lângă Codrii Cosminului

E iarnă, iar oamenii se ascund în case mai degrabă din cauza frigului și a nopții atotcuprinzătoare. Necazurile și sărăcia preced războiul. 

Casa veteranului de război

Codrii încep fix din spatele comunei Buda Mare, unde trăiește și Octavian Magas, un veteran regățean al războiului din estul Ucrainei.

D-apăi, ce să facem dacă nu mergem la război? Să fugi toată viața n-are sens. Ce-o să fie, o să fie. Europenii se joacă cu rușii, dar nu înțeleg că șeful moscovit e purcel.

Octavian Magas, veteran al războiului din estul Ucrainei:

Vocea hotărâtă zguduie dintr-un capăt în altul masa din sufrageria lui Octavian Magas. Omul nu e corect politic și ne-am gândit cum să-i reproducem citatul. L-am lăsat așa cum e. Când s-a referit la „șeful moscovit”, s-a referit la guvernarea „moscovită”. Nu e greu să-ți imaginezi pe cei de dincolo de graniță, hăt departe, pe veteranii ruși care gândesc la fel despre „șefii kieveni”. 

Când au plecat soldați români spre Donbas

La un metru și 90, regățeanul e un munte de om, cu umerii lați cât ușa și o pereche de ochi care se scutură de orice blândețe când spune că ar pleca din nou, fără nicio clipă de întârziere, la război. Pentru Magas nu a existat altă opțiune nici în primăvara lui 2015, când, într-o zi de sâmbătă, au sosit o sută de ordine de înrolare. Pe atunci era prim-locțiitor al șefului administrației raionale din ținutul Herței și șef al secției de învățământ, adică echivalentul unui inspector școlar general în România.

Pe 11 mai 2015 se prezenta la comisariatul din Hliboca, iar în aceeași seară se urca într-un tren spre Kiev. Avea să fie singurul dintre cei o sută de români care răspundeau apelului de a pleca la luptă în Donbas, un teritoriu aflat la 1.000 de kilometri de ținutul Herței. Nu crede că lucrurile ar sta mai bine nici acum. „Dacă au fost șase mobilizări în 2014-2015 și nu au vrut să meargă, de ce ar merge acum? În orice populație e o parte mai conștientă, mai cuminte, mai vitează, dar care e tot timpul o minoritate. Da, eu mă duc. Dacă am dat jurământul, de ce să mă tem?”, spune Magas.

Am fost la cei mai amenințați dintre români. Cum întâmpină 2022 românii din Ucraina, între egoul lui Putin și legile nedrepte de la Kiev?
Octavian Magas, în sufrageria casei sale din Buda Mare

Își amintește că în anii ăia nu mai erau bărbați prin locurile românești. Cei care nu s-au ascuns, au fugit peste graniță în România ori Europa.

Un bunic – ostaș în armata României, un nepot – ofițer în armata Ucrainei 

Dar pentru regățean, fuga ar fi o jignire adusă propriilor săi bunici. Cel după pe mamă a luptat alături de armata românească, iar celălalt a murit de inimă rea, la 40 de ani, când rușii au început colectivizarea pământurilor deținute de țăranii din ținutul Herța.

„Tata avea 3 ani când a fost deportat cu bunică-mea în Kazahstan. Era 1940. S-a întors la pas după 5 ani, când România a întors armele împotriva Germaniei. Eu nu înțeleg cum lumea poate uita că am fost schingiuiți atâția ani de ruși. Olecuț de istorie! Ce a făcut Rusia a fost în urmă cu 70 de ani, nu 400-500 de ani”, povestește veteranul de război, care recunoaște fără echivoc că „multă dragoste de ei nu am”.

Nu și-ar chema băiatul de la muncă din Germania

Teama de ce ar putea să însemne o viață sub vecinii ruși s-a sedimentat adânc în mintea veteranului după experiența din Est, unde a fost ofițer într-o brigadă antitanc trimisă pe frontul din Donbas. 

În divizia contratanchiștilor erau 200 de oșteni, doar doi erau români, el și un băiat din Hreațca. În cele 9 luni petrecute pe front, nu au prins operațiuni de luptă, căci tancurile rusești n-au intrat în Ucraina.

Am fost la cei mai amenințați dintre români. Cum întâmpină 2022 românii din Ucraina, între egoul lui Putin și legile nedrepte de la Kiev?

„Ne-a ferit Dumnezeu. De lupte cu tancuri n-am avut nici dorință și nici posibilitate”, povestește Octavian Magas.

Însă, chiar și așa, un sacrificiu e tot ce poate îndura regățeanul. Sacrificiul lui. Că nu i-ar putea cere fiului său plecat la muncă în Germania să se întoarcă pentru a sta în calea Rusiei.

Într-un fel, asta e și speranța naivă a tuturor oamenilor obișnuiți, din Rusia, din Est și din Vest. Că lumea este prea conectată ca să pornească un război devastator.

Cu proiectile în ogradă și inima la Rusia, amintirea de pe front a lui Magas

Înapoi la amintirile bărbatului. În loc să se lovească de puștile inamice, s-a lovit de propaganda rusofilă din Donbas.

„Când mergeam prin orașe, în uniformă, venea câte unul, se apropia de noi și ne spunea «noi suntem pentru pace». Știai că e din ăla «împușcat» în creier. De parcă eu venisem pentru război, nu aveam ce face la 1.000 de kilometri distanță de casă și am venit să-i contropesc pe dânșii. Și ăsția erau oameni care o văzut proiectile la ei în ogradă, dar care auzeau la televizor că de vină îs ucrainenii”, completează Magas.

Am fost la cei mai amenințați dintre români. Cum întâmpină 2022 românii din Ucraina, între egoul lui Putin și legile nedrepte de la Kiev?
Autobuz școlar, într-un sat românesc din preajma Cernăuțiului

Dacă cei cărora le șuierau obuze pe la urechi în drumul spre piață credeau că întregul conflict e doar o luptă între frați, de ce nu ar putea să o facă și românii? „Cu părere de rău, dar, în mare, comunitatea de aici e rusofilă. Toate alegerile care au fost o ieșit aici așa cum a trebuit Rusiei. Și, cât o să fie aici limba rusească și tradiții rusești, reguli nu o să fie niciodată”, îngână cu resemnare veteranul din Buda Mare.

Pe români îi lovesc acum legile Kievului, nu soldații Moscovei

La Cernăuți, apetența etnicilor români pentru ruși e confirmată și de analistul politic și jurnalistul Marin Gherman, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social și coordonator al Centrului Media BucPress.

Am fost la cei mai amenințați dintre români. Cum întâmpină 2022 românii din Ucraina, între egoul lui Putin și legile nedrepte de la Kiev?
Oameni în centrul orașului Cernăuți

În orașul-babilon de lângă granița românească pare că se vorbesc toate limbile pământului, pe stradă se aud firmituri de rusă, ucraineană, engleză și română. Clădirile încă poartă veșmintele unui prosper centru comercial al Imperiului, dar o poză din cartierele mărginașe ar putea la fel de bine să fie făcută în Donețk.

Ce diferență este între Rusia, care vine cu tancul, blindatul și artileria, și Ucraina, care ne ia anumite drepturi prin legi? Sunt oameni care au susținut statul ucrainean, și-au trimis copiii pe front, au luptat pentru integritatea națiunii și li s-a luat, în schimb, dreptul de a învăța în limba română.

Marin Gherman, analist politic și jurnalist la Cernăuți:

Marea ruptură s-a produs pentru mulți în 2017, când o nouă lege a educației a fost promulgată cu scopul de a limita predarea în limbile minorităților din Ucraina.

Am fost la cei mai amenințați dintre români. Cum întâmpină 2022 românii din Ucraina, între egoul lui Putin și legile nedrepte de la Kiev?
Marin Gherman, pe o stradă din centrul orașului Cernăuți

Doar 1 din 3 ucraineni spune că ar merge la război

După ruși, românii sunt cei mai numeroși minoritari. Asta chiar dacă în documentele oficiale jumătate sunt vorbitori de limbă moldovenească, iar jumătate, de românească. O invenție care sparge comunitatea în două. Scopul Kievului, susțin românii, e să elimine riscul unei majorități lingvistice românești în raioanele din preajma Cernăuțiului.

327.000 de vorbitori de română și moldovenească a numărat ultimul recensământ care face o împărțire etnică a populației ucrainene, cel din 2001. 

Gherman estimează că „românofili” ar fi mai mulți, undeva la jumătate de milion, căci acel recensământul nu i-a inclus pe etnicii de mult asimilați lingvistic din Bugeac. 

Oricum, chiar și românii care sprijiniseră viziunea statală ucraineană, mai ales după momentul Euromaidan, s-au simțit trădați în 2017 de Kiev.

Tocmai de asta, dacă s-ar declara război peste o zi, Gherman nu crede că ar fi mulți români dispuși să ridice armele pentru a apăra Ucraina. De altfel, un sondaj recent arată că doar 1 din 3 cetățeni ucraineni ar răspunde unei chemări la război, jurnalistul și analistul politic spune că același lucru l-ar face poate 1 din 6 etnici români. E o estimare optimistă, recunoaște chiar Gherman.

La firul ierbii, așteptările acestor oameni pentru 2022 sunt mult diferite față de ce percepem din România. Iar povestea compatrioților noștri din Ucraina e mult mai complexă și interesantă. Urmarea, în Libertatea de mâine.

Citeşte şi:

Ce-și dorește solistul trupei care cântă melodia „Țara te vrea prost” pentru 2022: „Oamenii să spună «Stop, așa nu merge!»“

De ce provoacă Omicron forme mai ușoare de COVID. Cea mai nouă descoperire a cercetătorilor

O parte din oamenii cărora le-ai zis „mulțumesc” în ultimul an. „Lumea are nevoie de niște urme de normalitate” 

Urmărește-ne pe Google News
Metoda prin care Anamaria Prodan a aflat că Reghecampf o înșală. Incredibil ce idee a avut Bebeto, fiul cel mic
PARTENERI - GSP.RO
Metoda prin care Anamaria Prodan a aflat că Reghecampf o înșală. Incredibil ce idee a avut Bebeto, fiul cel mic
Prinsă în pădure cu amantul! O celebră prezentatoare de la noi și-a spulberat căsnicia
Playtech.ro
Prinsă în pădure cu amantul! O celebră prezentatoare de la noi și-a spulberat căsnicia
Mihai a fost găsit mort lângă podul din Medgidia. S-ar fi aruncat în gol din cauza jocurilor de noroc. Soția este devastată: "Rugați-vă pentru sufletul lui"
Observatornews.ro
Mihai a fost găsit mort lângă podul din Medgidia. S-ar fi aruncat în gol din cauza jocurilor de noroc. Soția este devastată: "Rugați-vă pentru sufletul lui"
Horoscop 17 ianuarie 2022. Vărsătorii ar fi bine să nu se mai ocupe de starea de sănătate doar teoretic și să treacă la treabă
HOROSCOP
Horoscop 17 ianuarie 2022. Vărsătorii ar fi bine să nu se mai ocupe de starea de sănătate doar teoretic și să treacă la treabă
Atenție! Ce trebuie să știe toți românii cu certificat verde. Ce se întâmplă cu certificatul după a treia doză
Știrileprotv.ro
Atenție! Ce trebuie să știe toți românii cu certificat verde. Ce se întâmplă cu certificatul după a treia doză
Răsturnare de situaţie! Uluitor: ce le spune ministrul australian, care "l-a executat" pe Novak Djokovic, unor apropiaţi | VIDEO
Telekomsport
Răsturnare de situaţie! Uluitor: ce le spune ministrul australian, care "l-a executat" pe Novak Djokovic, unor apropiaţi | VIDEO
Ce este sindromul „Dropped Head” sau Head Down și ce afecțiuni provoacă
PUBLICITATE
Ce este sindromul „Dropped Head” sau Head Down și ce afecțiuni provoacă