Am găsit în România zero localități cu numele unor personalități feminine și 146 cu numele unor bărbați celebri. 11 sate Tudor Vladimirescu, niciun sat Ana Aslan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea a trecut în revistă 13.548 de localități, însemnând sate, nu doar cel de reședință, și orașe. Cele mai prezente personalități istorice sau culturale care „au botezat” toponimia țării sunt Alexandru Ioan Cuza și Tudor Vladimirescu (câte 11).
Cuprins:
- Singurul sat denumit Regina Maria nu e în România, ci în Republica Moldova.
- Rugat să comenteze situația, Mihai S. Rusu, cercetător specializat în toponimia stradală, a spus: „Noi, când o eroizăm pe Ecaterina Teodoroiu, celebrăm tot un monument de masculinitate, dar care se întâmplă să fie asumat de o femeie. Avem Ana Aslan, Sofia Nădejde…”, dar niciun prestigiu feminin nu este celebrat într-o localitate denumită după respectiva personalitate.
În România, 146 din 13.548 de sate și orașe (municipii) poartă numele personalităților, figuri istorice ori culturale, din armată sau științe.
Din acest număr, 146 din 146 de localități identificate de ziarul Libertatea poartă numele unor bărbați. Zero femei.
Chiar dacă documentarea noastră nu are pretenția unei exactități exhaustive, există o discrepanță evidentă între reprezentarea somităților masculine și a celor feminine.
Ce am luat în considerare:
- Toate satele și orașele;
- Personalități identificabile și denumire identificabilă, în surse deschise, ca fiind a omului respectiv;
- Denumirile alternative ale persoanei respective. De exemplu, denumirile Mihai Bravu au fost trecute în dreptul lui Mihai Viteazul, iar Cuza Vodă - Al. Ioan Cuza.
- Denumirile de personalități identificabile, însă care nu au prenumele, ci un grad ori o funcție. De exemplu General Praporgescu (Tulcea, David Praporgescu), General Scărișoreanu (Constanța, Romulus Scărișoreanu) sau Caporal Alexa (Arad, caporal Ion Alexa)
Ce nu am luat în considerare:
Derivate. Exemple masculine și feminine neluate în considerare: Constanța vine de la denumirea romană Constantiana, după numele surorii vitrege a împăratului Constantin, Flavia Julia Constantia, conform Historia. Masculine: Kogălniceni, Iași, sau Furculești, Teleorman, localitate denumită după boierul Nicolae Furculescu, care deținea pământuri în zonă.
Denumiri de sfinți. Chiar și aici, în afară de derivate (Sântămăria Orlea, Sântămăria de Piatră, Sântana) există o singură localitate cu nume de sfânt feminin: Sfânta Elena din Caraș-Severin. Mai multe sunt cele de sfinți masculini, în evidență ieșind Sfântu Gheorghe. Cu toate că sfinții sunt identificabili, localitățile cu nume de sfinți au alte criterii de denumire, ca de exemplu hramul primei biserici din sat sau comună (Sfântu Gheorghe, Tulcea).
Denumiri necorelate cu o personalitate identificabilă. În Prahova există localitatea Baba Ana. Cu toate că informațiile duc către o cârciumăreasă, nu am putut stabili clar originea denumirii și dacă femeia a existat cu adevărat.
Legende: în Vrancea există localitatea Vrâncioaia. Există o legendă potrivit căreia o anume Tudora Vrâncioaia a existat și l-a găzduit pe Ștefan cel Mare, însă aceasta, la fel ca în cazul precedent, anonim, rămâne la nivel legendar.
Formule de adresare feminine. Domnița, din județul Iași, sau Doamna, localitate componentă a orașului Piatra Neamț din județul Neamț, nu au un nume identificabil.
Denumiri inverse. Poeta Ana Blandiana și-a luat numele după satul Blandiana din Alba, denumit după un castru roman, confirma ea pentru Adevărul. E satul natal al mamei ei.
Astfel, Libertatea a adunat 146 de localități cu nume de personalități din 35 de județe. În continuare, câteva informații despre ce am găsit. Apoi, despre ce NU am găsit.
1. Tudor Vladimirescu și Alexandru Ioan Cuza, pe primul loc
Cele mai multe sate botezate cu numele unor personalități au fost denumite după Tudor Vladimirescu și Alexandru Ioan Cuza. Câte 11 sate ori reședințe de comună.
În dreptul lui Cuza vine și un alt record. În județul Iași există trei localități cu numele Cuza. Una e comună și e numită Alexandru Ioan Cuza, fiind strămutată de pe celălalt mal al Siretului la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Marele Dicționar Geografic de la 1900 purta deja numele domnitorului, Cuza Vodă.
Celelalte două localități sunt sate din comunele Ipatele și Popricani.
62 de bărbațidau numele celor 146 de localități
Iată oamenii după care au fost denumite cele mai multe localități:
1-2. Alexandru Ioan Cuza și Tudor Vladimirescu (11)
3-4. Nicolae Bălcescu și Mihai Viteazu (10)
5-6. Ștefan cel Mare și Mihail Kogălniceanu (9)
2. Sunt 3 cazuri cu 3 sate denumite după personalități în aceeași comună
În județele Botoșani (două exemple) și Giurgiu există câte trei cazuri în care comunele înglobează trei sate denumite după somități.
În Avrămeni, comună din Botoșani, întâlnim satele Aurel Vlaicu, Dimitrie Cantemir și Tudor Vladimirescu. Tot în județ, însă în comuna Coțușca, se întâlnesc alte trei personaje istorice: Avram Iancu, Mihail Kogălniceanu și Nicolae Bălcescu.
Iar în Giurgiu, la Izvoarele, se întâlnesc trei domnitori: Petru Rareș, Negru Vodă (Radu Negru) și Dimitrie Cantemir.
3. Un singur oraș cu nume de personalitate
Negru Vodă din Constanța (fost Karaömer, apoi Caraomer), redenumit în perioada interbelică, este unicul oraș din țară cu nume de personalitate.
4. Tudor Vladimirescu e în 10 județe, nu și în cel natal
O anomalie: numele lui Tudor Vladimirescu e răspândit în 11 denumiri din 10 județe, însă nu și în Gorj, unde s-a născut. O explicație ar putea fi că localitatea sa natală se numește în continuare Vladimir.
Ce nu am găsit: nume de femei
În afară de excepțiile enunțate anterior, în statistică nu apare vreun nume propriu de personalitate feminină.
Cu toate acestea, în istoria României au existat cel puțin trei exemple de localități care au purtat numele unor femei, însă au fost, în cele din urmă, înlocuite.
Care sunt acestea?
1. Carmen Sylva, schimbată în Vasile Roaită, azi Eforie Sud (parte a orașului Eforie, Constanța)
În perioada interbelică, băile din sudul Eforiei au primit numele Carmen Sylva. Era pseudonimul literar al Reginei Elisabeta I a României.
După instaurarea comunismului, localitatea a fost denumită după Vasile Roaită. Un mit al comunismului pe care propaganda l-a prezentat drept cel care a început revolta muncitorilor de la Atelierele Grivița din 1933, trăgând sirena. O informație falsă.
Azi, locul se numește Eforie Sud și e localitate componentă a orașului Eforie.
2. Domnița Ileana, azi Salcia Tudor (Brăila)
Tot în anii ‘30, satul Salcia Tudor de azi din Brăila a fost redenumit domnița Ileana după prima fiică a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand.
3. Domnița Elena, azi 23 August (Constanța)
Denumită după Regina-mamă Elena, mama lui Mihai I, prin decret regal în 1929. Și-a schimbat denumirea 23 August din 1948.
Republica Moldova are satul Regina Maria
Spre deosebire de România, țara vecină are un sat fondat în timpul României Mari care se numește Regina Maria.
Fondată în 1922, în timpul României Mari, când sătenii i-au cerut lemn Reginei pentru întemeierea localității, localitatea a devenit Kotovsk în timpul ocupației sovietice.
Numele a venit de la un activist politic comunist din Basarabia, Grigore (Grigori) Kotovski.
După 1992, localitatea a revenit la denumirea de Regina Maria. În 2016, în localitate a fost dezvelit un bust al Reginei.
Expert: „O politizare a spațiului”
Mihai S. Rusu e un cercetător specializat în toponimia stradală. În 2021, într-un interviu pentru Capital Cultural, spunea că „trăim în orașe sexiste”, deoarece ponderea denumirilor de femei în orașele românești este de sub 4%.
Libertatea l-a contactat pe specialist pentru a-l pune în fața statisticii. Ce a spus doctorul în sociologie, lector universitar în cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu?
- Domnule Rusu, dintr-o statistică realizată de ziar, avem 146 de localități cu denumiri de personalități în România. Și nu există unele care să poarte nume de femei.
- Personal, am studiat numele de străzi, dar putem face analogii. Procentual, ce ați găsit dumneavoastră e foarte puțin, cel puțin comparativ cu denumirile stradale, unde sunt undeva la 30-35% în România. Cu marjă de variație de la localitate la localitate. Mă face să cred că denumirile de localități sunt mai puțin politizabile cu denumirea unor persoane decât sunt unele de străzi și de școli.
- Am văzut că în general sunt nume de sate mici sau medii, câteva comune, un oraș mic.
- Ca orice formă de comemorare prin toponimie, e o modalitate de politizare a spațiului. De semnificare politică a spațiului cu denumirea unui simbol care reprezintă ceva. În cazul de față, domnitori, oameni politici, reprezintă ipostazierii identității naționale. E o formă de celebrare a identității naționale înscrisă în denumiri de localități. Acum aș face o comparație cu străzile. E ceva standard să fie dat numele unui domnitor, mare poet celui mai mare bulevard, pieței principale. Nu e nicio problemă, așa ne-am obișnuit, așa e practica. În cazul localităților, astfel de lucruri sunt mult mai rare. Nicio mare localitate din România nu poartă denumirea unei personalități.
- De ce s-ar întâmpla asta?
- Au existat cazuri. Orașul Stalin. Din 1950 în 1960, un deceniu, Brașovul s-a numit Orașul Stalin. Au mai existat câteva tentative. Eforie Sud s-a numit Carmen Sylva după care a fost redenumit Vasile Roaită. Asta s-a perpetuat și în faza a doua a comunismului. Când, în 1965, a murit Gheorghe Gheorghiu Dej, a fost redenumit Oneștiul, un oraș mediu. Sunt totuși cazuri rarisime. Nu e o practică generalizată. Ce cred eu despre asta? Atribuirea denumirii unei personalități istorice unei localități poate să fie percepută ca un act de violență simbolică.
- Din ce motiv?
- Pentru că oamenii sunt atașați de identitatea unui oraș în mult mai mare măsură decât de denumirea unei străzi. Oamenii se revoltă și când li se schimbă denumirea străzii. Unu la mână, din considerente simbolice, sunt obișnuiți cu denumirea. Apoi practice, trebuie să schimbe buletinul, actele și așa mai departe. Dar pentru mine, ca sibian, să aud o propunere de redenumire după oricine, Mihai Eminescu sau Viteazul, aș lua-o ca pe un act de violență simbolică la adresa orașului. Și cred că ar fi o reacție standard pentru cei mai mulți locuitori.
„Bancnota cu Ecaterina Teodoroiu, una fantomatică”
- Ați spus mai devreme de Carmen Sylva. Putem enumera femei din multe domenii din România, avem acum o bancnotă cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu…
- Sigur, o tentativă fantomatică, pentru că aproape nu există în circulația bancnotelor. Un act simbolic, nimic practic.
- În Gorj, nici măcar cartierul unde s-a născut nu e denumit după ea, se numește Vădeni.
- Apropo de Ecaterina Teodoroiu, sunt un promotor al feminismului, al reprezentării femeilor în diverse artefacte memoriale, dar nu cred că prezența ei pe o bancnotă face dreptate acestei cauze. În primul rând pentru că bancnota e o făcătură. În al doilea rând, chiar dacă chipul ei ar apărea pe 100 lei, ea nu este o reprezentantă legitimă a cauzei feministe. Noi, când o eroizăm pe Ecaterina Teodoroiu, celebrăm tot un monument de masculinitate, dar care se întâmplă să fie asumat de o femeie. Ea a murit în război, s-a înrolat în armată, ea a transgresat normele de gen, a luptat și a murit ca bărbat. Nu e celebrată ideea de femeie. Am niște rezerve serioase. Dacă vrem să prezentăm un model de feminitate, ar fi Sofia Nădejde. O intelectuală de mare calibru, s-a confruntat, intelectual, și cu Titu Maiorescu. Ar fi Calypso Botez, Ana Aslan.
- Există personalități feminine care ar putea purta un nume de localitate?
- Sigur. Doar că în România feminismul e încă perceput ca o mișcare într-un fel extremistă. Mai ales dacă ești bărbat și spui că ești feminist, marea parte a oamenilor confundă lucrurile și le denaturează într-o manieră grotescă. Predomină valorile patriarhale, autoritare, sexiste, și misogine.
- Pe de altă parte, avem localități care nu au nume propriu, dar se numesc Baba Ana, Domnița, Doamna, Hanul Ancuței…
- Ar trebui făcute câteva precizări. În primul rând când vorbim de femeile din familia regală. Domnița Ileana, Regina Maria... Aici, de fapt, e comemorat principiul monarhic. Calitatea și statutul politic care este femeia. Noi celebrăm femeia când atribuim numele Regina Maria, nu pe femeia care a fost Regina Maria. Nu cred că face dreptate cauzei feministe și reprezentării femeilor într-o mai mare măsură în spațiul public dacă promovăm femei din familia regală. Femeile ajung denumiri generice. Chiar și atunci când femeile ajung în denumiri de străzi, locuri, școli, prezența lor e încă o dată subordonată bărbaților, chiar dacă mai subtil, mai discret, dar subordonarea există numaidecât. Și de aceea e important să alegem niște nume de femei care să reprezinte feminitatea în nume propriu, nu prin relații de rudenie cu bărbați.
dante69 09.03.2023, 10:42
De la acesta anchetă care denotă o obsesie îngrijorătoare până la momentul in care și la noi vor fi puricate scrierile clasicilor pentru a elimina termenele incorecte politic nu mai e decât un pas. Sa stai sa treci in revista numele tuturor satelor din Romania pentru a deveni sexismul istoric al bietei noastre țărișoare ține de o patologie demnă de studiat temeinic. Mi-e milă de cei implicați și de stadiul la care a ajuns jurnalismul de investigație românesc. Vai de noi. Ce urmează?
User Șters 09.03.2023, 11:15
Probabil autorul articolului e bine intenționat, dar sa o pui pe Ana Aslan in categoria acelora care merita un sat sau o stradă cu numele ei arata prostie. Ana Aslan a fost o escroaca a sistemului comunism. De ce nu mai exista nicăieri tratamentul ei "minune"? Pentru că era fals. Ana Aslan intra in aceeași categorie cu Elena Ceaușescu. Mă mir că nu a zis nimic despre ea. Sunt alte exemple bune de femei care au făcut ceva real și de folos in Romania. In al doilea rând. De ce oare bărbații domina istoria României? Pare pentru că România până acum foarte recent era extrem de înapoiată și totul depindea de forță? De ce nu au fost femei domnitoare in evul mediu in Romania? Pentru că era o lume extrem de dură unde până și domnitorii se luptau cu frații vitregi pentru a rămâne la putere. In Romania mi exista stabilitate politică sau socială. Din aceeași cauză Romania nu a putut evolua mai repede și țările române erau ușor de învins în general. Un articol obiectiv ar explica motivele istorice pentru care nu exista femei in politica sau arta sau alte domenii. Un articol obiectiv ar explica lucrurile de baza, nu ar începe să spună în mod subtil și pasiv agresiv sa societatea românească e plina de femei care meritau străzi, dar sunt bărbații extrem de misogini. Romania a fost o țară dura până recent și sunt puține femei care au ieșit din anonimat, dar asta pentru că toată lumea o ducea foarte rău, nu pentru că bărbații se lăfăiau in celebritate și femeile erau extrem de ignorate.
emilion_bonga 09.03.2023, 11:16
Pai ce,Iisus a fost femeie?Si biblia a vrut sa bage femei in ecuatie si nu prea le-a iesit,(ex.Maria Magdalena)sau Patriarhia a vrut sa faca un site sa integreze si femei si tot prost le-a iesit,cu 3 de X
User Șters 09.03.2023, 11:19
Și decât să vorbim despre aia de pe bancnota de 20 de lei mai bine vorbim cum de fapt nu o chema așa și nici nu arata așa cum e acolo. Elisabeta Rizea ar fi fost un model cu adevărat mai bun de pus pe bancnota, nu o aiurita care a murit într-un război unde au murit sute de mii de bărbați la fel ca ea.
User Șters 09.03.2023, 12:51
Mulțumim pentru comentariu. Cred că dacă l-ați urmări pe autorul articolului, Răzvan Luțac, nu ați mai îndrăzni să scrieți ironic “vai de noi”. Investigații sunt numeroase pe siteul Libertatea, trebuie doar să și citiți. Uitați ceva la zi: anchetele despre scumpirea asigurărilor RCA și ce implicare are Euroins în asta. Sau poate va interesează dosarul Hexipharma? Sau poate anchetele despre ICR? Sau Complexul Energetic Oltenia? Medicii falși, nu? Infecțiile nosocomiale din spiatel, nu? Mai avem! Trebuie doar să citiți!