Într-un interviu pentru Libertatea, ambasadorul Indiei la București, dr. Manoj Kumar Mohapatra, a explicat cum a schimbat războiul din Ucraina politica externă a Indiei și ambițiile acestei puteri emergente în spațiul european și România. India dorește ca România să devină poarta de intrare a companiile indiene în UE.
„Majoritatea schimburilor comerciale dintre Europa și India se desfășoară prin Canalul Suez, îndreptându-se spre Spania, Italia sau Amsterdam. Mai puține mărfuri ajung în Portul Constanța, de la Marea Neagră. În loc să meargă spre Amsterdam, dacă transporturile ar veni la Marea Neagră, ce s-ar întâmpla? În primul rând, distanța ar fi mai mică. În plus, prin Constanța, prin România și pe Dunăre, putem ajunge în țările din Europa Centrală, inclusiv în Germania și întreaga regiune. Dacă ajungem la Marea Neagră, ne va fi mai ușor să facem comerț cu unele dintre țările din Europa Centrală și de Est. Țările din Europa de Est, inclusiv România, au un avantaj competitiv în ceea ce privește costurile de producție. Având în vedere că forța de muncă este mai ieftină aici și că aveți oameni talentați, costul de producție ar fi mai mic”, a explicat dr. Manoj Kumar Mohapatra.
„India nu a încălcat niciodată vreo normă sau reglementare internațională ori vreo lege atunci când vine vorba de comerț”
Libertatea: Prima întrebare se referă la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și consecințele acestuia pe scena internațională. Știm cu toții că agresiunea Rusiei reprezintă o amenințare majoră la adresa securității Europei, dar știm și că India și Rusia au relații bune, din punct de vedere istoric, care au început încă din timpul Războiului Rece. Inamicul Europei este prietenul Indiei. Care este poziția oficială a Indiei cu privire la războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina?
Dr. Manoj Kumar Mohapatra: În primul rând, vă mulțumesc foarte mult dumneavoastră, cititorilor și Libertatea pentru că astăzi suntem așezați împreună și discutăm despre relații internaționale și relația bilaterală. Revenind la subiectul legat de conflictul dintre Rusia și Ucraina, la acest război aflat în desfășurare, aș fi foarte bucuros să spun că India este întotdeauna de partea păcii. Am susținut mereu în fața întregii lumi că India este de partea păcii și că diplomației ar trebui să i se acorde o șansă. Premierul Indiei a vizitat Moscova și a avut întâlniri cu președinte Putin, unde am discutat aceste lucruri. Premierul nostru i-a transmis, de asemenea, președintelui Putin că nu este momentul să ne gândim la război. De altfel, prim-ministrul Indiei a vizitat și Kievul și a discutat cu președintele Zelenski despre cum să oferim o șansă diplomației. Așadar, am fost întotdeauna susținători ai păcii și acordării unei șanse diplomației.
În ceea ce privește schimburile comerciale pe care le discutăm în relația dintre Rusia și India, aș fi foarte bucuros să subliniez că India nu a încălcat niciodată vreo normă sau reglementare internațională ori vreo lege atunci când vine vorba de comerț, în special în ceea ce privește achiziționarea de petrol sau țiței din Rusia. La acel moment, aș spune că furnizorii noștri tradiționali erau țările din Golf, iar la începutul războiului, cred că țările europene și-au diversificat sursele, în special reorientându-se către țările din Golf, care erau furnizorii noștri tradiționali.
Pentru noi, au existat doi factori care au determinat achiziția de petrol la acel moment: primul a fost stabilitatea aprovizionării, iar al doilea a fost costul. Practic, accesibilitatea prețului și disponibilitatea lui. Rusia era un furnizor stabil în acel moment și, de asemenea, accesibil, deoarece am cumpărat respectând plafonul de preț indicat de Uniunea Europeană și de SUA. Aș spune că India nu a încălcat acest aspect. De fapt, India a fost rugată de alte țări să cumpere petrol rusesc.
Dar aș vrea să privim lucrurile și din altă perspectivă: sărbătorim 78 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și India. De fapt, peste doi ani vom sărbători 80 de ani – opt decenii de relații diplomatice. Vizita președintei Indiei ne va ajuta să reînnoim întreaga relație bilaterală și să o ducem la nivelul următor. Având în vedere acest lucru, aș spune că nu ne consolidăm relația cu Rusia în detrimentul Europei.
În același timp, am negociat acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și India, care reprezintă 25% din PIB-ul întregii lumi și 25% din populația globală. Președinta UE a numit acest acord „mama tuturor acordurilor”, deoarece acoperă un sfert din populația globală și un sfert din PIB-ul mondial. De aceea, aș spune că, deși relația noastră este tradițional foarte puternică cu Rusia, suntem tradițional foarte implicați și în relațiile cu Europa. Relațiile pe care le avem cu Franța, cu Germania, cu Regatul Unit sau cu România demonstrează de la sine că avem o relație puternică cu ambele părți.
Revenind la acest subiect, cred că vă pot oferi un alt exemplu. Să vorbim despre conflictul care are loc între Iran, SUA și Israel. Toată lumea este prietenă cu India. Avem o relație excelentă cu Israelul. De asemenea, avem o relație puternică cu țările din Golf, cu Iranul, precum și cu SUA. În acest caz, uneori este foarte dificil pentru noi să menținem echilibrul, dar am avut succes. În mod similar și aici, deși întreaga Uniune Europeană este prietenă cu India, și Rusia ne este prietenă, iar Ucraina ne este, de asemenea, prietenă. Încercăm să echilibrăm lucrurile și spunem următorul lucru: India a trecut de la o politică de nealiniere la una de multialiniere.
India, fondatoare a mișcării de nealiniere din timpul Războiului Rece
– Care este diferența dintre nealiniere – un concept care a definit politica externă a Indiei în timpul Războiului Rece – și nuanțele noi pe care le prezentați astăzi, prin noua politică externă a multi-alinierii?
– În timpul Războiului Rece, când exista o dispută între marile puteri, logica era „fie ești prietenul meu, fie, dacă nu ești prietenul meu, ești prietenul celorlalți”, ceea ce însemna că trebuia să fii de o parte sau de alta. În acel moment, India a fost unul dintre membrii fondatori ai mișcării de nealiniere. În prezent, deși facem parte în continuare din mișcarea de nealiniere, avem o relație excelentă cu aproape toate marile puteri și suntem foarte bucuroși să colaborăm cu toată lumea. Aș spune că facem parte din QUAD, din BRICS, precum și din I2U2.
În prezent, India, fiind a patra cea mai mare economie din lume și cea mai mare țară din punctul de vedere al populației, dorește să își creeze propriul spațiu. Filozofia noastră este Vasudhaiva Kutumbakam. Ce înseamnă asta? Înseamnă că „întreaga lume este o singură familie”. Având în vedere că suntem țara cu cea mai mare populație și a patra cea mai mare economie, suntem foarte bucuroși să promovăm interesele strategice ale Indiei și, prin intermediul acestora, interesele strategice ale tuturor țărilor cu viziuni similare.
Am încheiat acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană, cu Australia, cu Noua Zeelandă, discutăm cu SUA și am finalizat parteneriatul comercial și cu Regatul Unit, cu Elveția și cu alte țări. Aș spune că, în cadrul mișcării de nealiniere, decideam să nu facem parte din niciun grup; în prezent, suntem în mai multe grupuri deodată, de aceea spunem că am trecut de la o mișcare de nealiniere la una de multialiniere.
– În această lume a multialinierii, ce înseamnă autonomia strategică a Indiei? Deoarece este un concept similar celui încurajat recent chiar și de oficialii europeni. Dacă citim cărți despre politica externă a Indiei, găsim frecvent acest concept: India își bazează politica externă pe conceptul de autonomie strategică. Ce înseamnă acest lucru?
– Aceasta înseamnă că politicile noastre sunt ghidate de propriile interese naționale, iar majoritatea intereselor țării noastre coincid și cu interesele globale. De exemplu, aș menționa schimbările climatice. În prezent, generăm un potențial energetic de peste 530 sau 550 de gigawați, iar din aceștia, 280 de gigawați provin din energie regenerabilă. De fapt, ieri la ora 11.52 sau 11.53 dimineața, în India, peste 50% din necesarul nostru de energie a fost asigurat din surse regenerabile. Estimăm că până în 2030, adică în următorii patru ani, vom genera peste 500 de gigawați de energie regenerabilă. Deși aceasta este politica noastră strategică internă, ea se aliniază și cu obiectivele întregii lumi.
Politica noastră externă este ghidată de principiul „India pe primul loc”. Cu toate acestea, când punem India pe primul loc, ne bucurăm să facem acest lucru, deoarece India are idei care vor ajuta întregul Sud Global și întreaga lume.
Vă dau un alt exemplu pentru a înțelege mai bine: când a izbucnit pandemia de COVID-19, în ciuda faptului că au existat țări care au oprit exporturile de materiale critice sau de materii prime necesare pentru fabricarea vaccinurilor și a medicamentelor, iar unele țări au oprit complet exportul de medicamente, ce a făcut India? India a făcut un pas înainte și a furnizat vaccinuri către peste 90 de țări, aproape 100 de țări.
De asemenea, India a furnizat medicamente esențiale către peste 150 de țări. De aceea, astăzi, India este numită „farmacia lumii”. Ce înseamnă acest lucru? Când spunem că politica noastră externă este ghidată de autonomia noastră strategică, considerăm că, prin intermediul ei, suntem foarte bucuroși să ajutăm și alte țări partenere, inclusiv din Sudul Global.
Acordul dintre UE și India, din perspectiva autorităților indiene
– Revenind la noul acord negociat dintre UE și India, vă rog să ne explicați care sunt avantajele din perspectiva Indiei, deoarece un acord comercial elimină toate tarifele și toate tipurile de obstacole dintre cele două blocuri. Care sunt ambițiile Indiei pentru anii următori?
– India și Uniunea Europeană sunt parteneri cu viziuni similare. Ambele suntem entități democratice, respectăm statul de drept și drepturile omului. Orice concept specific unei națiuni moderne este împărtășit de ambele părți.
Țările europene vor obține acces la cea mai mare populație, de 1,4 miliarde de oameni, în care clasa cu venituri medii crește foarte rapid. Paritatea puterii de cumpărare, dacă ne uităm la cifre, este în prezent de peste 20 de trilioane de dolari. În timp ce în termeni absoluți PIB-ul este de 4,2 sau 4,3 trilioane de dolari, paritatea puterii de cumpărare depășește 20 de trilioane de dolari. Suntem a patra cea mai mare economie din lume. Estimăm că până în 2030 am putea deveni a treia cea mai mare economie globală.
Când vom sărbători 100 de ani de la independența Indiei, estimăm că India va fi o țară cu economie dezvoltată. Imaginați-vă o economie de peste 30 de trilioane de dolari la care țările europene vor avea acces.
În acest context, ce urmărim noi din partea Europei? UE are o populație de peste 450 de milioane de oameni, iar venitul pe cap de locuitor este mai mare decât în unele dintre cele mai dezvoltate țări. Consider că este o situație de tip win-win (n.r. – toată lumea câștigă).
De vreme ce mă aflu aici, în România, lăsați-mă să vă spun cum va beneficia România de acest lucru. Atât România, cât și India consideră că România poate deveni poarta de intrare în Europa pentru companiile indiene.
Cum avantajează România noul acord
– Puteți detalia puțin această idee? Ce înseamnă că România poate fi o poartă de intrare în Europa pentru companiile indiene?
– Majoritatea schimburilor comerciale dintre Europa și India se desfășoară prin Canalul Suez, îndreptându-se spre Spania, Italia sau Amsterdam. Mai puține mărfuri ajung în Portul Constanța de la Marea Neagră. În loc să meargă spre Amsterdam, dacă transporturile ar veni la Marea Neagră, ce s-ar întâmpla? În primul rând, distanța ar fi mai mică. În plus, prin Constanța, prin România și pe Dunăre, putem ajunge în țările din Europa Centrală, inclusiv în Germania și întreaga regiune. Dacă ajungem la Marea Neagră, ne va fi mai ușor să facem comerț cu unele dintre țările din Europa Centrală și de Est. Acesta este primul aspect: s-ar rezolva o parte din problemele de logistică.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/portul-constanta-shutterstock2288012167-copy-1024x683.jpg)
În al doilea rând, în prezent, țările din Europa de Est, inclusiv România, au un avantaj competitiv în ceea ce privește costurile de producție. Având în vedere că forța de muncă este mai ieftină aici, în țările est-europene, și că aveți oameni talentați, costul de producție ar fi mai mic.
Am menționat pandemia. Pandemia a evidențiat un fenomen numit „nearshoring” (apropierea producției de piețele de desfacere). Aproape toate țările vor căuta să își diversifice comerțul și ar dori să aibă unitățile de producție mai aproape de casă. În acest caz, companiile indiene caută oportunități de producție în Europa pentru piața Uniunii Europene. De aceea, când vom veni, vom veni cu acest scop. Ceea ce are nevoie România, pe lângă avantajul de nearshoring, este un alt concept numit „friend-shoring” (colaborarea cu țări prietene). Aveți nevoie de un prieten care să vă fie partener, iar India ar fi partenerul dumneavoastră real în ceea ce privește nearshoringul și friend-shoringul.
– Care sunt sectoarele economice de interes pentru India, aici, în România?
– Am identificat șase sectoare majore de colaborare, pe care ambele țări le-au agreat. Am creat un acronim numit „SPEED” (viteză). După cum vedeți, eu vorbesc destul de repede, așa că am inventat termenul SPEED. Ce înseamnă SPEED?
- S vine de la Supply Chain Management (Managementul lanțului de aprovizionare). Când vorbim despre lanțul de aprovizionare, ne uităm la producție și la nearshoring.
- P vine de la Pharmaceuticals (Farmaceutice). India a devenit farmacia lumii. Știați că Terapia (Sun Pharmaceutical) este o companie indiană cu sediul în Cluj? Există și Bluepharma. Vedem multe companii indiene cu prezență în România și multe firme din domeniul farmaceutic caută oportunități aici.
- E vine de la Energy (Energie). Energia este un alt domeniu în care suntem puternici. Știați că cea mai mare centrală solară din lume nu este în SUA, în Europa sau în China? Este în India. Știți ce dimensiune are? De trei ori mărimea Bucureștiului – 750 de kilometri pătrați, o singură centrală imensă. Vom genera acolo peste 30 de gigawați de energie solară.
- În sectorul energetic, fie că este vorba de energie eoliană sau solară, avem deja o prezență în România. Am fi foarte bucuroși să colaborăm; deținem tehnologia hidrogenului verde. Am fi extrem de deschiși să lucrăm cu România în sectorul energetic.
- E vine de la Education (Educație). În mod tradițional, studenții indieni obișnuiesc să vină aici. În prezent avem mai puțini studenți în România, dar uitați-vă la Republica Moldova – Moldova are peste 2.500 de studenți indieni. Ne-am dori nu doar ca studenții indieni să vină în România, ci și ca studenții români să viziteze India. Fie că este vorba despre cercetare comună, diplome duble, schimburi între profesori sau de studenți, am fi foarte bucuroși să le încurajăm.
- D vine de la Digital. În prezent, fie că este vorba despre Genpact, Infosys, TCS sau Wipro, există o mulțime de companii indiene care sunt active în România. Pe măsură ce trecem de la IT la inteligența artificială, am fi foarte bucuroși să colaborăm. Ambele țări s-au concentrat istoric pe matematică. Care este contribuția Indiei la matematică? Contribuția Indiei la matematică este zero. Știți ce înseamnă asta?
– Nu știu ce înseamnă.
– Cine a inventat cifra zero? Indienii. Datorită cunoștințelor noastre matematice, astăzi întreaga lume recunoaște India ca o superputere IT. În inteligența artificială, programele pe care le-am dezvoltat… Săptămâna trecută citeam un articol de știri care povestea cum au început indienii să folosească inteligența artificială pentru a detecta mișcările elefanților. Când elefanții se deplasează în turmă, vibrațiile generate sunt detectate de inteligența artificială, iar informația este transmisă celei mai apropiate stații de cale ferată, astfel încât locomotivele și trenurile să circule cu viteză redusă pentru a evita accidentele. Imaginați-vă, nu există domeniu în care să nu fi introdus inteligența artificială – medicină, agricultură, educație, orice doriți. Am fi foarte bucuroși să colaborăm cu țara dumneavoastră.
„Am organizat grupul de lucru comun India-România pentru apărare”
– India și România au semnat un acord de cooperare în materie de apărare, dar el nu a fost dezvoltat încă.
– Publicul larg s-ar putea să nu știe acest lucru. În urmă cu trei luni, am organizat grupul de lucru comun pentru apărare. Chiar în acest moment, s-a aprobat ca firmele indiene să investească peste 280 de milioane de dolari pentru fabricarea de echipamente de apărare aici, în România. Am discutat, de asemenea, despre producția comună de drone în România. Am fi foarte bucuroși să colaborăm cu România în domeniul apărării.
– Vreți să creați împreună cu românii o fabrică românească de drone în România?
– Da, am propus acest lucru. De fapt, una dintre companiile noastre și-a demonstrat deja capacitatea. Am fi foarte bucuroși să discutăm cu autoritățile române și vom duce acest proiect mai departe. Deci acestea sunt cele șase domenii discutate. În afară de acestea, fie că vorbim de fabricarea de îngrășăminte sau de conexiunile interumane, România are nevoie de forță de muncă, iar India are cea mai mare forță de muncă din lume. 65% din întreaga populație a Indiei are sub 35 de ani. Am fi foarte bucuroși să colaborăm, iar contactele interumane reprezintă un pilon puternic în relația noastră bilaterală.
– Ce ne puteți spune despre Republica Moldova? Pentru că sunteți responsabil și de această țară. Ați menționat în altă întâlnire că există companii indiene care vor să se dezvolte în Republica Moldova.
– Primul aspect este că România și Moldova au o relație bilaterală excelentă. Eu sunt responsabil pentru ambele țări și veți fi bucuroși să aflați că președinta Indiei va vizita ambele țări.
Pentru a vă răspunde direct la întrebare: toată lumea știe că Moldova va adera la Uniunea Europeană foarte curând. În prezent, avem în jur de 1.000 de companii indiene în România. În ceea ce privește Moldova, numărul lor este de ordinul zecilor (din două cifre). Nu este un număr semnificativ. De ce oare, în timp ce în România sunt o mie de companii indiene, acestea nu merg și în Moldova? Probabil s-au gândit că este o țară mică, iar România este membră a Uniunii Europene și a NATO, așa că este mai bine să se concentreze pe România, nu pe Moldova.
Ceea ce le-am transmis companiilor noastre indiene a fost: după ce Moldova va adera la Uniunea Europeană, vor veni companii din alte țări. Cum veți mai profita de beneficii atunci? De ce nu ați veni astăzi, astfel încât până când investiția voastră se dezvoltă în Moldova, aceasta să devină deja membră a Uniunii Europene? Cred că acest argument a fost apreciat de companiile indiene. Alături de onorabila președintă a Indiei, aducem peste 40 de companii, lideri de top, aceștia vin în Moldova, iar un alt grup vine în România. Ceea ce vedem este că unele companii indiene au participat deja la licitații. Considerăm că domeniile de colaborare și cooperare pe care le discutăm cu România pot fi discutate și cu Moldova, deoarece există o continuitate. Am transmis guvernului din Moldova disponibilitatea noastră de a investi acolo, lucrăm în această direcție, s-au făcut multe progrese și vom fi foarte bucuroși să rămânem în contact. Companiile noastre sunt în legătură cu Invest Moldova, iar lucrurile se mișcă foarte repede acolo.
20.000 de indieni lucrează în România
– Cunoașteți numărul cetățenilor indieni care lucrează aici, în România, și dacă drepturile lor sunt respectate?
– Când vine vorba de număr, cred că ar trebui să fie aproape de 20.000. Am primit o cifră în urmă cu patru sau cinci luni, era în jur de 16.000 sau 17.000, dar cel mai probabil este în jur de 20.000. Aș spune că forța de muncă și profesioniștii indieni sunt apreciați aici, în România. Sunt concentrați pe muncă și respectă legea. Oriunde am mers – fie că a fost vorba de primar, de prefect sau de președintele consiliului județean – toți au apreciat nu doar investițiile indiene, ci și forța de muncă și profesioniștii din India.
Ori de câte ori interacționez cu comunitatea și muncitorii indieni, discut deschis cu ei. Observ că, datorită lor, Ambasada Indiei se bucură de respect; ei trebuie să onoreze acest lucru și să colaboreze cu companiile pentru binele ambelor țări. Mi-au urmat sfaturile și văd că nu au existat probleme. Desigur, când ai aproape 20.000 de oameni, pot apărea mici incidente, dar aceste probleme sunt minore raportat la relația de ansamblu – aș spune că sunt neglijabile.
– Așadar, condițiile de aici sunt bune, iar românii se poartă frumos cu ei?
– Da, și cred că aprecierea este reciprocă.
– Ați menționat deja că președinta Indiei va vizita România și probabil va fi o vizită istorică, deoarece ultima de acest fel a avut loc acum aproximativ 30 de ani, va fi un moment special pentru țările noastre. Ne puteți detalia puțin programul dumneaei în România?
– Sunt de acord cu dumneavoastră că va fi o vizită istorică, deoarece a trecut mai bine de trei decenii de când nu am mai avut o vizită la un asemenea nivel. Această vizită a președintei Indiei, Droupadi Murmu, la București, în special în perioada 23-25 iulie, ne va oferi ocazia de a ne revizui relația bilaterală, de a identifica noi domenii de colaborare și de a duce relația la nivelul următor.
– Educația, probabil?
– În ziua sosirii, președinții României și Indiei se vor întâlni la palat. Va avea loc, de asemenea, o conferință de presă comună, în care ambii președinți vor susține declarații.
În a doua zi, vom avea un forum de afaceri în care vor fi prezenți ambii președinți ai Indiei și României, precum și onorabilul prim-ministru al României. Avem peste 40 de oameni de afaceri care vin din India în România pentru a căuta oportunități de investiții. După aceea, președinta se va întâlni cu onorabilul președinte al Senatului, cu onorabilul președinte al Camerei Deputaților și cu Grupul parlamentar de prietenie cu India. Acolo vom discuta despre cum să consolidăm relațiile dintre cele două parlamente. Avem cea mai mare democrație din lume și am fi foarte bucuroși să ne împărtășim cunoștințele și să învățăm de la dumneavoastră cum funcționează parlamentul.
Ulterior, președinta va vizita Mormântul ostașului necunoscut pentru a depune o coroană. Acest gest în sine arată angajamentul Indiei pentru independență și suveranitate. După-amiază, Academia de Studii Economice (ASE) București îi va acorda titlul de Doctor Honoris Causa pentru contribuția sa la emanciparea politică a maselor sărace, precum și pentru activitatea sa în sectorul educației.
Apoi, președinta Indiei va vizita Muzeul Satului. Știm cum a reușit România să conserve conceptul de sat prin intermediul unui muzeu; avem și noi un concept similar. În timpul vizitei, președinta va planta și un copăcel în cadrul inițiativei „Ek Ped Maa Ke Naam” (Un copac în numele mamei), care reprezintă un angajament al Indiei pentru generațiile viitoare. Noi plantăm un copac și se așteaptă ca în fiecare an, fiecare persoană să planteze cel puțin un copac în numele mamei sale. De asemenea, noi considerăm Pământul ca fiind o Mamă. Ne vom arăta respectul față de Mama Pământ plantând acest copac.
În următoarea zi, onorabila președintă se va întâlni cu comunitatea indiană numeroasă de aici, după care va pleca înapoi spre India.
– Ați spus că președinta va fi însoțită de alți oameni de afaceri indieni interesați să se dezvolte aici. Ce ne puteți spune despre oamenii de afaceri români care doresc să își dezvolte afacerile și investițiile în India? Care sunt sfaturile dumneavoastră pentru ei?
– Cred că m-ați înțeles greșit. Când vorbim despre forumul de afaceri, din partea Indiei aducem 40 de oameni, iar din partea dumneavoastră vor fi mai mult de 40 de persoane. Când cele două părți discută între ele, identifică modul în care se vor realiza parteneriatele sau colaborările. Noi salutăm investițiile companiilor românești în India. Onorabila noastră președintă va vorbi, de asemenea, despre povestea de succes a creșterii Indiei din ultimii 10-15 ani și îi va invita pe investitorii români să viziteze India. Știm că există companii care caută oportunități și, cu siguranță, vom discuta cu ele. Când vorbim despre forumul de afaceri, acesta aparține ambelor țări. Este un forum pentru că vor să se cunoască mai bine și poate să dezvolte afaceri împreună.
Dacă afacerile înfloresc, relația bilaterală devine mai puternică. Această relație conține toate elementele: comerț, știință și tehnologie, educație, apărare, legături interumane și evaluarea politică a relației noastre bilaterale la cel mai înalt nivel. Această vizită are toate componentele și de aceea va fi una istorică. Considerăm că, prin intermediul acestei vizite, relația noastră va trece la nivelul următor și o așteptăm cu mare interes.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d4447e5cf4be962550d32ea2bd04ee57.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_dda6ed8047a9e578bff938ce6546e97b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_acdb174f9fe0b7693e3db152dbbb1e18.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_067556cc2f99731302fd064f3f16f0d7.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e20383ef76e2248882d6a3d8826c4a4d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_07ee5a23e350d880c2676f915cd6456b.jpg)
Știri România
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_5d47a02c24bdc46c2c239dc5afe03d9b.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_d405de45a6a667f1d11c5393eb92b56b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_416fc720da2463ff651a98cd22657a40.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_ffa562eb6ef4ca9ccba76da76ad6fc54.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d349925b10067b61941cc3defe23877d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_ed1ff6199f6d60714941308752d40d65.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_c7ff273f55a236ada60dc0f5955794ed.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_082f6dfe65893abf7a8a2f6c90bbc841.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_4b8eb5696c4ffcb267947cf3c2233e7b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_62267a4c721bb69bea681af4b0d1a2b3.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_4b189b0e543a6205cd062fca4d0cc9f0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_8cf1eda1c2007684b7ec8e81ad092250.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_2986dde1b55e0e0f2be0384fc56aeeec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_4513e6af663ba8856eb3f9a8beec86c7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_6319221923aa733a34ecad80e8124221.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_b1354e4716ec25499c4e971822612bec.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_6ab9f7c0d1f36a5eb59f0edc57639b84.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_eb0b3cf831f345d52deba5b8639e0d61.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_5cc71f6ce6870cc62fa9222cac0d90d1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_005b7e59699dcb140e47c1d2d9f61558.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_8360710292cbc314d0ed30f18e0b3c62.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_efa18821ffdc49cd1e1b269d3a72f755.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/proiectul-de-reforma-a-ani-trimis-de-catalin-predoiu-in-parlament-spune-ca-declaratiile-de-avere-ale-demnitarilor-raman-secrete--reactie-predoiu-e1784652247349.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/sorin-grindeanu-psd-cristian-otopeanu-5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/alexandru-tiriac-mesaj-pentru-baietii-lui.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/andreea-bostanica.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ea7dcd5d0b2ed441898d8b07d4f389ec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_c1eb491ee8f9049584d0411e4bec95d8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/tribunalul-bucuresti-a-reactionat-dupa-ce-pnl-a-lasat-de-inteles-ca-alina-gorghiu-are-pile-in-instante-presiuni-asupra-judecatorilor-e1782979929934.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/iliebolojan-congresul-extraordinar-pnl-21-iunie-2026-dumitru-angelescu-3.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/cafea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/parkinson.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/budapesta-dunare-2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/lavanda-sapun-perie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/bacsis-25-euro-camera-hotel.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/semnele-deshidratarii.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ceapa-langa-cartofi.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/batch-cooking.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/agar-agar.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/tabara-universitate-principala-2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/petrolier-luat-foc-marea-neagra.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/cod-rosu-inundatii.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/racire-bucuresti.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/poza-4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/poza-3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/gettyimages-2238074428-e1780733796611.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/ilie-bolojan-5.jpg)
UbiMortus 20.07.2026, 19:09
Fain! Să vezi cum dispar peste noapte locurile de muncă ale românilor din aceste domenii. Eu zic să ne apucăm toți de cerșit, oricum tot pe-acolo ajungem mai devreme sau mai târziu.
Danezul 21.07.2026, 14:40
În hora în care am intrat chiar cea a globalizării vor rezista doar cei ce se adaptează la condițiile internaționale s-a dus conceptul nu ne vindem țara sau joburile nu am vrut libertate asta a venit cu ce se întâmplă acum nu putem să fim liberi și în același timp cu granițele închise deci părerea mea e ca India este o mare oportunitate fiind i piață de aproape 2 miliarde de oameni și cu o deschidere colosală spre inovație și inovare
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.