Analiză: Atacurile din Bruxelles, o răzbunare pentru arestarea lui Abdeslam?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
LIVE UPDATE
“Un atac făcut din răzbunare? Dovezi despre o nouă celulă teroristă și servicii de securitate incompetente? Un semn că rețeaua lui Salah Abdeslam, organizatorul logistic al atacurilor din Paris de anul trecut, care a fost arestat vineri, încă funcționează? Sau – ținând cont că avem încă prea puține date despre evenimentele de marți dimineață – nicio ipoteză din cele de mai sus?”. Sunt întrebările pe car ele ridică jurnalistul jason Burke de la The Guardian, care realizează o analiză a atacurilor teroriste din Belgia.
Exploziile din Bruxelles subliniază câteva lucruri de bază importante, dacă, așa cum se pare, au fost rezultatul unui atac terorist.
Primul este, în mod clar, amenințarea militanților islamiști din Europa nu dispare atunci când o singură persoană este arestată, oricâd de mult ar fi fost căutată. “Marea lovitură” de vineri, așa cum au numit-o oficiali importanți, acum pare mult mai puțin importantă.
Al doilea lucru de bază este că atât teroriștii, cât și cei ce încearcă să-i operască vor să preia inițiativa.
Acest demers are conotații de ordin psihologic. Pentru agențiile antitero, ținta este să obțină informații destul de rapid pentru a desfășura raiduri și pentru a ridica suspecții, înainte ca teroriștii să-și dea seama care dintre ei a fost reținut sau a vorbit, cu atât mai puțin să plănuiască un nou atac.
Pentru teroriști, scopul este să arate că încă pot să terorizeze, să mobilizeze și să polarizeze cu violența lor. Nu este vorba despre răzbunare, ci despre simpla demonstrare că ei continuă să fie capabili. Pot fi la pământ, dar nu sunt scoți din peisaj, vor spune.
Ministrul de externe belgian a anunțat sâmbătă că Abdeslam a spus anchetatorilor că plănuia un nou atac în capitală. “El era gata să repornească ceva în Bruxelles și ar putea să fie adevărat pentru că am găsit o grămadă de arme, arme grele și am găsit o nouă rețea creată în jurul lui în Bruxelles”, a declarat Didier Reynders.
Aceasta rețea ar fi putut fi făcută capabilă să acționeze înainte ca serviciile de securitate să-l prindă pe Abdeslam. Este posibil ca ea să includă alți doi oameni, suspectați că au jucat roluri morare și în atacurile din Paris, care sunt căutați și acum de autorități.
Unul dintre ei, Mohamed Abrini, 31 de ani, de origini marocane, este prieten din copilărie cu Abdeslam. Familiile lor erau vecine în cartierul Molenbeek, de unde proveneau mai mulți dintre cei responsabili pentru atacurile din noiembrie. Poliția îl vânează și pe Soufiane Kayal. În septembrie, el a trecut granița astro-ungară cu Abdeslam și Mohamed Belkaid, un algerian de 35 de ani ce a fost împușcat mortal în timpul unui raid al poliției din Bruxelles. Rețeaua include însă mulți alți membri.
Este clar, după perioada de timp petrecută de Abdeslam ca fugitiv, că a fost ajutat de zeci, dacă nu de sute de persoane. Aceasta este realitatea extremismului islamic contemporan din Europa. Nu este vorba despre cei numiți lupi singuratici, ci de un mic, dar semnificativ, număr de persoane, adânc înrădăcinate în comunități sau cartiere.
Aceștia oameni fie împărtășesc viziunile extremiste ale atacatorilor, fie sunt dispuși să-I sprijine din prietenie sau datorită legăturilor de rudenie.
Unii merg la poliție. Un pont din cadrul comunității se pare că a dus forțele de securitate la Abdeslam săptămâna trecută. Alții nu fac însă asta. O problemă pentru serviciile de securitate este că indivizi care doar au sprijinit militanți fără să acționeze violent pot ușor și rapid să devină atacatori cu bombă, în anumite circumstanțe, precum arestarea unui membru cheie sau ordine din partea unui înalt comandant.
În ultimele decenii, aproape toate atentatele din Europa au implicat oameni din acele locuri, care au atacat ținte locale, folosind materiale și arme obținute tot la nivel local.
