ANALIZĂ | Croația și Bulgaria se apropie de zona euro, România pierde teren. În urmă cu cinci ani, îndeplineam toate cele cinci criterii pentru aderare, acum atingem doar unu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Croația a depus luni solicitarea oficială de a intra în Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM-2), supranumit ”anticamera zonei euro”, în condițiile în care țara a aderat la Uniunea Europeană în 2013, la șase ani după România. Mai mult, România nu mai îndeplinește acum decât un criteriu pentru a adera la zona euro, deși în 2014-2015 le bifa pe toate.
Cuprins:
Croația trebuie să rămână în zona ERM-2 cel puțin doi ani, astfel că aceasta va putea să adere la zona euro cel mai repede în anul 2023.
Și Bulgaria a depus cerere de aderare la zona euro, în 2018. Aceasta ar putea trece la euro cel mai devreme în anul 2022.
Criteriile generale pentru aderarea la zona euro
Pentru a adera la zona euro, o țară trebuie să respecte cinci criterii clare.
În perioada în care țările rămân în acest mecanism, cursul monedelor naționale nu trebuie să varieze foarte mult.
Deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din Produsul Intern Brut (PIB).
România îndeplinește cu mare greutate acest criteriu, după ce în ultimii ani a majorat foarte mult cheltuielile cu salariile și pensiile. Mai mult, legea pensiilor, care prevede noi majorări, tocmai ce a fost votată și promulgată, însă adoptarea acesteia vine în contextul în care România are deja o ”gaură” bugetară de peste 14 miliarde de lei pe primele cinci luni din acest an.
Un alt criteriu îl reprezintă datoria publică, ce nu trebuie să depășească 60% din PIB-ul țării. În acest moment, România bifează acest criteriu, aceasta ridicându-se la 35,9% din PIB.
România, campioană europeană la inflație
Rata inflaţiei nu trebuie să fie cu mai mult de 1,5 puncte procentuale peste media primelor trei state comunitare cu cea mai mică inflaţie.
În acest moment, România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, ajungând la 4,1% în luna mai.
În plus, nivelul dobânzilor pe termen lung trebuie să fie cu cel mult două puncte procentuale peste media primelor trei state cu cea mai mică inflaţie. Dobânzile au crescut simțitor în România în ultimii ani, tot din cauza inflației.
Fără creșterea nivelului de trai, sperăm degeaba
Mugur Isărescu a fost votat recent pentru un nou mandat la conducerea Băncii Naționale a României (BNR) și a declarat că scopul mandatului său va fi pregătirea țării noastre pentru aderarea la euro.
România îndeplinea criteriile oficiale în anii 2014 și 2015.
„Toate cele cinci criterii de la Maastricht sunt îndeplinite, din coadă am ajuns în frunte. Dar nu ne trebuie euforie. Şi suntem iar într-o stare de paradox: deşi avem toate criteriile de la Maastricht îndeplinite, nu putem să vorbim despre trecerea la euro nici peste doi ani“, declara Isărescu în noiembrie 2014.
„Bucureștiul poate trece și mâine, dar mai trebuie să treacă la euro și Las Fierbinți”
Guvernatorul BNR spunea atunci că Bucureștiul și județul Ilfov ”pot trece și mâine” la euro, însă ”mai trebuie să treacă și Las Fierbinți”.
Șeful băncii centrale atrăgea atenția că trebuie să crească nivelul de trai în toată țara pentru ca acest lucru să fie posibil.
În 2017, puterea de cumpărare din România era de 62,5% din media europeană și se estimează că țara noastră a ajuns la 65% la finele anului trecut, potrivit Programului de Convergență 2019-2022.
Pentru a recupera decalajele, România trebuie să aibă timp de câțiva ani o creștere economică cu cel puțin 2% mai mare decât cea din zona euro.
Potrivit programului de guvernare, se estimează depășirea pragului de 70% la finele anului 2021.
Carpații să fie traversați pe autostrăzi
Pe lângă nivelul de trai, Isărescu mai dădea ca exemplu un alt criteriu informal: infrastructura.
Acesta spunea că România ar trebui să adere la euro atunci când o autostradă va trece munții Carpați.
România are de mult timp ca proiecte autostrada Sibiu – Pitești și autostrada Comarnic – Brașov, însă acestea bat pasul pe loc și nimic nu s-a construit.
Narcis Neaga, șeful Companiei Naționale pentru Administrarea Infrastructurii (CNAIR), a demisionat, după ce premierul
i-a cerut ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, să-l demită, unul dintre motivele invocate fiind lentoarea pregătirilor pentru licitațiile pentru o serie de loturi la autostrada Sibiu-Pitești.
Libertatea a scris recent că s-au împlinit 15 ani de la demararea lucrărilor pentru Autostrada Transilvania, iar aceasta nu este gata încă.
