ANALIZĂ ❘ Cum abordează candidații pentru Parlamentul European schimbările climatice și problemele de mediu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Europarlamentarii au puterea să amelioreze efectele schimbărilor climatice și să combată cauzele care le alimentează. O analiză a site-ului Noua.info arată cum se reflectă problemele de mediu și climă în platformele electorale lansate în România, în contextul scrutinului din 9 iunie, de șase partide și de un independent. Articolul mai analizează și în ce măsură sunt candidații racordați la cele mai stringente probleme ale lumii.
Cuprins:
- Candidații și șansele lor la un loc în Parlamentul European
- Schimbările climatice, vag pomenite în programele politice
- Cum este tratată tranziția către o agricultură sustenabilă
- Cât contează conservarea și restaurarea biodiversității
- Ne întoarcem la cărbune sau mergem către energie curată?
- Cum au performat candidații în mandatul curent?
- Ce faci dacă ești încă nehotărât?
Cel mai recent raport privitor la riscurile globale, publicat de World Economic Forum la începutul anului 2024, clasează problemele de mediu ca fiind cele mai severe pericole care amenință lumea în următorii 10 ani. Fenomenele meteorologice extreme sunt cap de listă, urmate de schimbările critice ale sistemelor Pământului (adică geosfera, biosfera, criosfera, hidrosfera și atmosfera), pierderea biodiversității, prăbușirea ecosistemelor și deficitul de resurse naturale.
Agenția Europeană de Mediu (AEM) subliniază într-un raport recent că schimbările climatice au deja un impact asupra vieții de zi cu zi a europenilor și că efectele vor continua să fie resimțite în viitorul apropiat. Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice a numit aprilie 2024 „a 11-a cea mai caldă lună consecutivă la nivel global”.
Europa va continua să se încălzească, arată toate analizele recente de specialitate. Unele regiuni ale continentului vor deveni mai uscate, în timp ce altele mai umede, iar aceste schimbări „vor avea un impact nu doar asupra sănătății noastre, ci și asupra ecosistemelor de care depindem”, arată AEM.
Parlamentul European are capacitatea de a influența în mod semnificativ legislația și de a reduce efectele negative ale încălzirii globale. Pe 9 iunie 2024, românii vor alege, pentru Parlamentul European, dintr-o ofertă de 12 partide și patru candidați independenți. Uniunea Europeană s-a angajat legal ca, până în 2030, să reducă cu 55% emisiile cu efect de seră, comparativ cu anul de referință 1990. Asta înseamnă să refacă habitatele deteriorate și să depună eforturi în a reforma sursele de energie, transportul, agricultura și industriile de pe întreg teritoriul continentului.
În România, mai multe studii arată că 70-80% dintre cetățeni sunt de părere că schimbările climatice sunt reale și produc efecte vizibile. Analiza de față își propune să reliefeze cât de serios sunt reflectate problemele de mediu în programele politice ale candidaților. În același timp, au fost analizate date statistice privitoare la cum au votat cei care cer acum să fie realeși, după unul sau mai multe mandate petrecute la Bruxelles și Strasbourg.
Materialul se concentrează pe patru teme principale:
- schimbările climatice;
- sursele de energie;
- agricultura;
- biodiversitatea.
De asemenea, sunt menționate pe alocuri și alte subiecte din sfera tranziției verzi pentru care militează candidații, cum ar fi industria.
Dar înainte de asta, un pic de context.
Candidații și șansele lor la un loc în Parlamentul European
În cursa pentru europarlamentare s-au înscris 12 partide și patru candidați independenți. Iată ordinea în care vor apărea pe buletin: UDMR, Alianța PSD-PNL, REPER, AUR, PUSL, Alianța Dreapta Unită, România Socialistă, Partidul România Mare, Partidul Patrioților, Alternativa Dreaptă, S.O.S România, Partidul Diaspora Unită, Paula Pîrvănescu, Vlad Gheorghe, Nicu Ștefănuță și Silvestru Șoșoacă.
Ca să câștige unul dintre cele 33 de locuri alocate României în Parlamentul European, partidele politice trebuie să atingă pragul de 5% din totalul de voturi exprimate, în timp ce independenții au nevoie de 3%.
Pentru alianțe electorale sau politice, la pragul de 5% se adaugă încă 3% pentru al doilea membru al alianței și, de la al treilea, încă un procent, dar fără să depășească 10%.
De exemplu, Alianța PSD-PNL are nevoie de 8% din totalul de voturi valabil exprimate, în timp ce Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei, are nevoie de 9%.
O serie de sondaje de opinie (INSCOP și SocioPol) indică faptul că șanse certe să depășească pragul ar avea Alianța PSD-PNL (43,7-47%), AUR (17,5-21%), Dreapta Unită (14,1-15%) și UDMR (5-6%).
Se apropie de prag S.O.S România (2-4,4%), Partidul Diaspora Unită (2,8%), Partidul România Mare (1,9%), REPER (1,3-4%), plus independenții Nicu Ștefănuță (1,9%), Vlad Gheorghe (1,9%) și Silvestru Șoșoacă (1,5%).
Din considerente pragmatice, în această analiză am inclus doar programele (acolo unde ele există) principalelor partide și ale candidatului independent Nicu Ștefănuță care au cele mai mari șanse să intre în Parlamentul European și deci să-și pună viziunea în aplicare. Sau să voteze pe bâjbâite.
Schimbările climatice, vag pomenite în programele politice
Pactul Verde European, propus să rezolve cauzele care alimentează schimbările climatice, a avut cele mai multe inițiative anunțate și propuse spre legiferare în mandatul curent al Parlamentului European.
Cu toate acestea, principalele partide politice intrate în cursa pentru europarlamentare s-au axat în programele electorale pe chestiuni generale, cum ar fi „mai puțină birocrație în Uniunea Europeană” sau „combaterea corupției”. Pactul este planul Comisiei Europene de a face Uniunea neutră climatic până în 2050 și este un pilon esențial al politicii publice europene cu impact major asupra multor altor arii.
UDMR spune în programul electoral că UE „ar trebui să își adapteze obiectivele ambițioase în materie de climă la potențialul economic și la toleranța socială a statelor membre”. Strategii partidului cred că reglementările venite de la Bruxelles „nu numai că nu sunt în concordanță cu realitatea, dar impun și sarcini uriașe pentru cetățeni”.
Afirmațiile din oferta electorală a UDMR sunt făcute în ciuda unui sondaj de opinie, dat publicității de Comisia Europeană în perioada mai-iunie 2023, care arată că „93% dintre cetățenii UE consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă gravă” și că „67% consideră că guvernele naționale nu fac suficient pentru a combate schimbările climatice”. UDMR crede și că „introducerea unei taxe europene pe carbon va distruge competitivitatea industriei și va alunga investitorii”.
<strong>Alianța Dreapta Unită, AUR și S.O.S România nu fac trimitere deloc la schimbările climatice în programele electorale.</strong>
REPER menționează acest fenomen în punctul dedicat agriculturii (detaliat mai jos), iar Alianța PSD-PNL se mândrește că a ajutat „procesul de trecere la o economie cu mai puțină poluare prin obținerea a două miliarde de euro pentru România din Fondul Tranziției Juste, dedicat reducerii emisiilor generate de activitatea economică”. Pe de altă parte, PSD-PNL nu conturează vreo viziune comună clară pentru rezolvarea problemelor de mediu. Afirmă doar că ar dori „un mediu mai curat pentru viitoarele generații”.
Independentul Nicu Ștefănuță vorbește în detaliu pe site-ul său de campanie despre schimbările climatice.
„Nu vreau ca și copilul meu [...] să trăiască în plin dezastru climatic”, scrie acesta. Ștefănuță opinează că rolul Uniunii Europene este acela de „motor al luptei împotriva schimbărilor climatice”. Pentru a răspunde la încălzirea climatică, el propune ca orașele să fie acoperite de o suprafață de vegetație proporțională cu numărul cetățenilor, iar Uniunea Europeană „să devină mai primitoare cu refugiații și migranții” al căror număr va crește „drastic” din cauza schimbărilor climatice.
Cum este tratată tranziția către o agricultură sustenabilă
Unul dintre neajunsurile curente cele mai mari ale fermierilor este seceta. Deșertificarea din sudul României a fost recent subiect de discuție la nivel național. Problema a fost abordată frecvent în ultimele luni și chiar ani în spațiul public. Analizele arată că schimbările climatice vor continua să intensifice fenomenul de deșertificare în România, la care se adaugă ploile torențiale și grindina de mari dimensiuni, alte două riscuri la care sunt expuși fermierii.
Alianța PSD-PNL se pare că n-a fost impresionată de declarația liberalului Mircea Fechet, ministrul mediului, când a vorbit în aprilie 2024 despre „deșertul [care] înghite suprafața arabilă” din Dolj. Colegii din Alianța PSD-PNL ignoră, în programul electoral dedicat europarlamentarelor, catastrofa ecologică în desfășurare.
Planul PSD-PNL pentru agricultură are în centru „profitabilitatea”, nu sustenabilitatea – ea militează pentru „interesele agricultorilor români” (oricare ar fi ele), creșterea subvențiilor și sprijinirea „deosebită” a tinerilor fermieri.
Din același motiv se laudă că au și „protejat fermierii din România” de „țintele nejustificate privind reducerea pesticidelor”, în ciuda faptului că Agenția Europeană pentru Mediu arată contrariul. „Utilizarea pe scară largă a pesticidelor este o sursă majoră de poluare, care contaminează apa, solul și aerul, duce la pierderea biodiversității și determină rezistența la dăunători”, scrie Agenția într-un briefing din 2023.
Mai mult, Serviciul Comunitar de Informare în Domeniul Cercetării și Dezvoltării al Uniunii Europene a publicat recent un articol despre modul în care reducerea utilizării pesticidelor poate fi totuși profitabilă.
Nicu Ștefănuță promite, în programul electoral, că va milita pentru „interzicerea tuturor pesticidelor periculoase pentru sănătatea omului și a animalelor”. Chiar dacă mai puțin explicit, și AUR are o poziție similară, prin susținerea „produselor organice, naturale”.
Majoritatea candidaților se arată pentru sprijinirea fermierilor, micilor producători și a produselor locale. Sunt câteva lucruri care îi diferențiază. De exemplu, S.O.S România vrea să atragă fonduri europene pentru sisteme de irigații, Ștefănuță încurajează subvențiile care sprijină aportul pozitiv adus de fermieri mediului înconjurător, iar Alianța Dreapta Unită susține existența unor „mecanisme de gestionare a riscurilor în agricultură pentru a combate mai eficient eventualele situații de calamitate”.
REPER, formațiunea politică apărută după ce mai mulți membri ai USR au plecat din partid, are însă un limbaj mai puțin criptic comparativ cu foștii colegi. Poziția partidului este racordată la realitatea adaptării politicilor agricole, care să răspundă „atât imperativelor economice și sociale ale agriculturii și spațiului rural, cât și celor legate de mediu, de schimbări climatice, pierderea biodiversității și degradarea solului”.
Cât contează conservarea și restaurarea biodiversității
Protejarea naturii și, mai ales, combaterea crizei biodiversității apare în treacăt în programele politice de la europarlamentare. Datele științifice recente arată că trăim „un moment crucial pentru biodiversitatea europeană, marcat de un declin de 60% al populațiilor de păsări de câmp în patru decenii și de un declin alarmant de aproape 80% al insectelor europene”. Printre insectele afectate se află și polenizatorii, de care depind, cel puțin parțial, aproape trei sferturi dintre culturile agricole din lume, conform World Wide Fund for Nature (WWF).
REPER subliniază nevoia de a trece „către un mod sustenabil de a produce și consuma” pentru „a crea un viitor mai sustenabil”, dar nu menționează clar care ar fi prioritățile pentru a ajunge acolo sau care sunt cele mai mari amenințări.
AUR vrea ca „românii să respire un aer curat, să evităm inundațiile și să protejăm fauna și flora”, dar în același timp luptă „împotriva oricărei măsuri așa-zis «ecologiste»”. Membrii propun să exploateze toate resursele naturale ale României, dar și să implementeze „politici și reglementări puternice care să asigure o dezvoltare durabilă”. Un punct interesant al partidului este acela de a iniția politici de conservare și gestionare a resurselor naturale la nivelul comunităților locale.
Dreapta Unită se uită doar la păduri, pe care le consideră „plămânul verde care ne asigură un aer curat”. Strategii alianței cred că românii au o datorie să le păstreze, pentru generațiile viitoare.
Pe de altă parte, membrii UDMR, formațiune din care face parte și fostul ministru al mediului Barna Tánczos, se arată deranjați că Uniunea Europeană protejează ursul „mai mult decât [pe] propriii cetățeni”. Partidul vrea ca „Bruxelles-ul să revizuiască, cât mai curând posibil, directiva privind speciile protejate și să elimine statutul de protecție strictă a ursului brun”.
Nicu Ștefănuță militează pentru „refacerea naturii pentru cel puțin 20% dintre suprafețele degradate din România”, așa cum este stipulat, de altfel, și în Legea privind Refacerea Naturii, încă în dezbateri la nivel european. El susține o acoperire de „minimum 30% spații verzi în cartier” și „construirea de clădiri verzi acolo unde spațiul verde a fost desființat”.
Alianța PSD-PNL spune că a luat „cele mai eficiente măsuri de protecție a mediului înconjurător” și că a promovat „directiva europeană care intensifică sancțiunile pentru infracțiunile împotriva mediului” – referindu-se la „Environmental Crime Directive”, adoptată în aprilie. Alianța mai specifică și că a insistat ca „30% din toate fondurile europene de care beneficiem în următoarea perioadă să meargă în investiții cu o componentă de mediu”, fără să menționeze în ce context a făcut acest efort.
Ne întoarcem la cărbune sau mergem către energie curată?
La capitolul energie regenerabilă, există un oarecare consens din partea tuturor candidaților analizați, că România și UE trebuie să investească resurse pentru a-și extinde capacitățile de producție, inclusiv în ceea ce privește susținerea prosumatorilor, eficiența energetică sau dezvoltarea infrastructurii.
O anomalie la nivel de discurs politic este S.O.S. România, care își propune să redeschidă minele de cărbune și să „[apere] dreptul românilor de a folosi lemnele de foc și centralele pe gaz”.
Și AUR vrea ca „zăcămintele de petrol”, cărbune și „multe altele [...] să fie exploatate și prelucrate de companii românești care să asigure independența strategică”. Cărbunele este sursa de energie cea mai poluantă dintre toate variantele existente, motiv pentru care România a introdus în lege eliminarea treptată a huilei și lignitului până în 2032.
Dreapta Unită are un discurs moderat pe subiectul energiei regenerabile, pe alocuri contradictoriu. Pe de o parte, membrii partidului cer ca UE să aibă o „abordare echilibrată”, care „să asigure un ritm sustenabil și eficient al tranziției, care să nu afecteze dezvoltarea economică și să nu pună o presiune nesustenabilă pe guverne și economiile europene”.
Pe de altă parte, recunosc că „tranziția la surse de energie mai puțin sau deloc poluante este o necesitate care nu poate fi pusă la îndoială”. Alianța se înscrie pe lista actorilor politici care susțin exploatarea resurselor fosile de gaz, pe care-l consideră „combustibil verde de tranziție”. Studiile arată că emisiile de metan, care provin din arderea gazului, sunt de 80 de ori mai puternice în a încălzi planeta decât dioxidul de carbon – pe o perioadă de 20 de ani.
AUR vrea să extindă „eforturile de explorare în Marea Neagră, prin studii seismice și foraje de explorare, care să conducă la identificarea rezervelor suplimentare de gaze”.
Conform unui studiu abia lansat, Marea Neagră se află sub presiunea unor fenomene precum eutrofizarea, poluarea, microplasticele, pescuitul excesiv și a speciilor invazive, pe lângă impactul schimbărilor climatice și intensificarea activităților militare din zonă.
Mai mult, există deja un proiect în mare, Neptun Deep, care ar putea extrage 100 miliarde de metri cubi de gaze fosile pe o perioadă de 20 de ani și va face România cel mai mare producător de gaze din UE. AUR susține și „finanțarea cu prioritate a producției de panouri solare și fotovoltaice” și își dorește să propună în Parlamentul European „un plan în acest sens pe întreaga UE”.
Un astfel de proiect există deja, se numește Planul Industrial al Pactului Verde European (n.r. - „Green Deal Industrial Plan”) și vizează „creșterea masivă a dezvoltării tehnologice, a producției de manufactură și a instalării de echipamente cu zero emisii nete și a aprovizionării cu energie”. Mai mult, există deja și o strategie a Uniunii privind energia solară, care impune instalarea panourilor pe toate clădirile publice și comerciale noi, începând cu 2026.
UDMR crede că „eliminarea motoarelor cu combustie internă și electrificarea forțată a mobilității sunt greșeli majore”. Această declarație vine în contextul în care UE a impus în 2023 o interdicție pe mașinile noi care emit dioxid de carbon începând cu 2035 și urmează să revizuiască acest obiectiv în 2026.
Dreapta Unită, AUR și UDMR se aliniază ca viziune și când vine vorba de energia nucleară – ele susțin în mod explicit investițiile în această tehnologie, deși există informații care ar trebui să-i facă pe politicieni mai prudenți în a investi banii publici în acest domeniu.
De pildă, „thin tank”-ul Energy Policy Group scrie într-un raport publicat anul trecut că „centralele nucleare sunt complexe și costisitoare, cu termene de execuție lungi” și că „istoria recentă oferă mai multe cazuri de proiecte cu probleme, cu întârzieri de peste un deceniu, depășiri de costuri de (zeci de) miliarde de dolari și litigii juridice prelungite”.
Cum au performat candidații în mandatul curent?
Biroul European de Mediu, cea mai mare rețea de organizații cetățenești de mediu din Europa, a analizat activitățile europarlamentarilor și ale grupurilor politice din care fac parte și a realizat o clasificare în funcție de scorurile obținute.
Biroul a evaluat voturile asupra a 30 de legi ale UE, împărțite în următoarele categorii: tranziție neutră din punct de vedere climatic și echitabilă din punct de vedere social; pozitivitate față de natură, poluare zero și economie circulară. Mai mult, organizația a evaluat și dacă voturile pe anumite amendamente legislative au fost în concordanță cu sugestiile date de experți în domeniu.
Scorul cel mai mare l-au obținut Alianța Verzilor și cea Liberă Europeană, la care doar un singur candidat român este afiliat – Nicu Ștefănuță –, urmată de Stânga (unde nu avem niciun afiliat român în legislatura curentă), Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) și, mult mai jos, Renew.
Cele mai mici scoruri le au Partidul Popular European (EPP), Conservatorii și Reformiștii Europeni, plus grupul Identitate și Democrație.
PSD și PNL fac parte din familii complet diferite – S&D, respectiv EPP. În mod normal, punerea de acord în diverse chestiuni este complicată. Aceeași problemă se va ivi și în cadrul Alianței Dreapta Unită, unde USR, afiliat Renew, se clasează totuși cu un scor peste medie față de Partidul Mișcarea Populară, care este la coada listei, fiind afiliat cu EPP.
REPER este și el afiliat cu Renew, UDMR cu EPP, AUR cel mai probabil va fi în grupul Conservatorilor și al Reformiștilor Europeni, unde se află deja Cristian Terheș, iar S.O.S România, dacă trece pragul, probabil se va alătura grupului Identitate și Democrație.
Așa cum o arată mai multe analize, eurodeputații de extremă-dreapta ar putea fi mai numeroși decât cei din EPP în următorul Parlament, ceea ce ar putea afecta în mod direct ambiția și calitatea politicilor verzi. Asta o arată atât discursul și programele lor politice, dar mai ales activitatea din Parlamentul European.
Ce faci dacă ești încă nehotărât?
Există două instrumente care ți-ar putea fi de folos să te hotărăști cu cine votezi:
La nivel național, Declic a făcut un site care îți sugerează ce candidați ți s-ar părea potriviți la europarlamentare, în funcție de ce te interesează. Organizația i-a analizat atât pe cei din actualul mandat, cât și pe cei care debutează, dar care au avut poziționări publice pe diverse teme, cum ar fi calitatea aerului sau schimbări climatice. Au o categorie special dedicată tinerilor interesați de candidați care au dovedit, prin voturile lor, că pot face „mai bine planetei” – majoritatea din fosta formațiune USR-PLUS, care se regăsesc acum la REPER, Alianța Dreapta Unită sau candidează independent.
La nivel european, o echipă de tineri a făcut o aplicație de tip „dating” care, după ce glisezi la stânga sau la dreapta în funcție de cât de mult ești de acord cu anumite declarații, îți arată compatibilitatea în procente cu grupurile europene. Te ajută să vezi și care e cel mai apropiat ideologic partid de nevoile și dorințele tale de alegător, în cazul în care opțiunea principală nu este disponibilă sau nu are șanse să treacă pragul în România – spre exemplu, Stânga (n.r. „The Left”).
Dacă vrei să treci personal prin planurile electorale ale partidelor și ale candidaților independenți, aici sunt cele analizate anterior: Alianța PSD-PNL, AUR, Alianța Dreapta Unită, UDMR, S.O.S România, REPER și Nicu Ștefănuță.
***
O versiune a acestui articol a fost publicat și în noua grijă, un newsletter bilunar despre mediu și climă.
Disclaimer: nu toate declarațiile politice din acest articol au putut fi verificate.
Articol editat de Oana Racheleanu.
Vasile123d 07.06.2024, 23:12
sa ii asteptam pe trolii rusnaci sa comenteze cu textele primite de la moscova