ANALIZĂ. Mizele alegerilor din 9 iunie pentru fiecare partid și lider în parte. Ce riscuri apar pentru funcțiile lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rezultatele alegerilor din 9 iunie, în special cele de la europarlamentare, însă și din orașele cu candidaturi comune ale PSD-PNL, vor conta pentru stabilitatea internă a principalelor partide, dar ar putea influența și strategiile și prezidențiabilii pentru testele electorale din toamnă.
Cuprins:
Prezența este esențială
Din start trebuie subliniat că factorul prezență este unul esențial. Cu cât prezența e mai mică, cu atât mai mult contează organizarea de partid, de mobilizarea la vot. Cu cât prezența va crește, cu atât partidele intră într-o logică a impredictibilității, dat fiind că își vor exprima opțiunea cât mai mulți nehotărâți.
Extremele în ceea ce privește prezența la europarlamentare sunt 27,67% (în 2009) și 51,2% în 2019. Prin urmare, două procente extrem de diferite. În momentul de față, așteptările sunt la o prezență de până în 45%, nefiind vreun motiv mare de mobilizare pentru aceste alegeri, chiar dacă sunt comasate: europarlamentare cu locale.
Scenariile luate în considerare de PSD-PNL
Scenariul optimist pentru Coaliție este cel în care vor lua peste 45% la vot. Acest procent, la care se adaugă ce mai rămâne în urma redistribuirii procentelor de la partidele și candidații care nu fac pragul (de 5%, respectiv 3%), va duce sigur PSD și PNL la 50% plus unul din mandate, adică cel puțin 17 (din totalul de 33). Așadar, obiectiv atins. Iar acesta cel mai probabil va fi dublat de rezultate bune la locale, unde cele două partide se așteaptă să obțină undeva în jur de 80% din mandatele de primar, potrivit informațiilor Libertatea.
Rezultatul intermediar, care ar asigura liniștea internă, ar fi un procent între 40% și 45%, adică un scor prezentat în numeroase sondaje de opinie în prezent. Dezastrul ar veni dacă la închiderea urnelor, PSD și PNL ar avea împreună sub 40%. În această situație, construcția politică va fi considerată un eșec și are zilele numărate, iar președinții celor două partide vor fi primii care vor trebui să explice prăbușirea formațiunilor pe care le conduc.
Un al doilea aspect este cel legat de modul cum gestionează Coaliția candidaturile comune din marile orașe conduse de USR-iști. În toate cele trei, Timișoara, Brașov și Bacău, liberalii și social-democrații au alocat resurse considerabile, potrivit informațiilor Libertatea, însă din calculele de acum, în niciunul din cele trei, Coaliția nu pare să aibă victoria asigurată. În cazul în care nu reușesc să obțină cel puțin două din cele trei, situația va fi văzută ca un eșec, pe lângă cazul Capitalei, unde așteptările privind o victorie a Gabrielei Firea (în ipoteza în care Cristian Popescu Piedone își menține candidatura) sau a lui Sebastian Burduja sunt mici.
Ciucă își pregătește terenul pentru Cotroceni
Ideea unei candidaturi comune la prezidențiale, privită cu scepticism atât în PSD, cât și PNL, atârnă de rezultatul de la europarlamentare. Însă la cum stau lucrurile în prezent, premisele sunt îndreptate spre candidaturi separate, Nicolae Ciucă fiind într-o ofensivă de imagine, în condițiile în care zeci de panouri publicitare de promovare a cărții sale - „Un ostaș în slujba țării” - sunt prezente în numeroase județe din țară, din Argeș până în Baia Mare și din acest punct nordic până în vest, în județe ca Timiș sau Mehedinți. Mai mult, deja liberalii insistă că Nicolae Ciucă este alegerea normală pentru funcția de președinte.
Pe de altă parte, Marcel Ciolacu este împins de partid să candideze la prezidențiale. Niciun președinte al PSD, cu atât mai mult și premier în exercițiu, nu a scăpat de candidatură. Chiar și în cazul unui rezultat slab la europarlamentare, Ciolacu cu greu ar putea fi îndepărtat de la șefia PSD până după alegerile din toamnă. Deznodământul pentru viitorul carierei sale atârnă de prezidențialele din toamnă.
De partea cealaltă, la liberali, stabilitatea internă depinde foarte mult de rezultatele din 9 iunie. Pentru că în funcție de acestea trebuie să decidă în ce direcție duc partidul. Adică vor merge tot pe mâna lui Ciucă și Bode sau pe un alt pol de putere care va prelua gestionarea situației pentru parlamentare și prezidențiale. Problema presantă pentru PNL este că oricât încearcă să-l promoveze pe Ciucă, acesta nu crește în sondaje, existând pericolul ca partidul să nu aibă candidat în turul al II-lea la prezidențiale.
Dreapta Unită, între rampă de lansare sau pretext de dezbinare
Colaborarea între USR, PMP și Forța Dreptei a apărut prin justificarea existenței unei construcții de centru dreapta care să reprezinte mișcarea liberală și conservatoare nemulțumită de Coaliție. Deși în sondajele interne, Alianța Dreapta Unită era dată la 24%, uneori 25%, în prezent, aproape niciun sondaj, neasumat politic sau de la alte partide, altele decât cele din ADU, nu dă alianța cu un scor apropiat de 20%.
Un scor de peste 20% la europarlamentare ar însemna un succes pentru ADU, în timp ce un rezultat de sub 15% ar putea duce la prăbușirea echipei Drulă, cea care conduce USR. În interiorul Coaliției, atât Cătălin Drulă, cât și Ludovic Orban se văd prezidențiabili. Însă niciunul nu are tracțiune.
O alternativă la prezidențiale vine dinspre USR. Mai precis, Elena Lasconi, în cazul căreia semnul de întrebare în acest moment este cu cât va câștiga un nou mandat la Câmpulung, nu dacă va câștiga. Iar obiectivul lui Lasconi este să câștige cu peste 70%, după ce în 2020, deși avea contracandidați de la PSD și de la PNL, a obținut aproximativ 58%.
În celelalte partide ale ADU, Eugen Tomac are șanse mari să ia un nou mandat de europarlamentar, ceea ce i-ar asigura încă cinci ani de liniște și leafă consistentă (peste 7.000 de euro lunar). În schimb, pentru Ludovic Orban, un scor slab e echivalent cu pensionarea politică, în condițiile în care partidul pe care-l conduce nu a reușit să atragă o masă suficientă de oameni din PNL.
Simion și prezidențialele
Europarlamentarele sunt un test și pentru Alianța pentru Unirea Românilor. În primul rând, contează dacă vor fi pe 2 sau 3 în clasamentul final. În al doilea rând, un scor peste 20% l-ar ajuta pe George Simion să facă pasul următor: anunțarea unei candidaturi la prezidențiale. În schimb, un rezultat de în jur de 15% ar fi o mare problemă și pentru AUR, pentru că ar însemna că nu au reușit să capitalizeze voturile celor nemulțumiți de guvernare, de măsurile din pandemie și alte teme sensibile, cum a fost cazul tranzitării României de camioanele cu cereale ucrainene.
Toți ochii celor din AUR sunt ațintiți spre Partidul SOS, condus de senatoarea Diana Șoșoacă, formațiunea care rupe din electoratul Alianței. Practic, cu cât scorul SOS crește, cu atât scade cel al AUR. Partidul SOS e la limită în sondaje în ceea ce privește trecerea pragului. O problemă are și Diana Șoșoacă prin candidatura fostului soț, Silvestru Șoșoacă, ce doar prin notorietatea numelui reușește să strângă peste 1% în unele sondaje.
În cazul în care SOS nu va face pragul, atunci, senatoarea Șoșoacă are semnalul necesar că la parlamentarele din toamnă se va confrunta cu o misiune aproape imposibilă: să mai obțină un nou mandat.
UDMR țintește rezultatul clasic: doi europarlamentari
UDMR s-a mobilizat exemplar pentru a se asigura că intră în Parlamentul European. În primul rând, la multe primării și CJ-uri a aruncat în cursă lideri ai partidului, de la Csoma Botond la Cseke Attila. O mână de ajutor dă și Viktor Orban, venit în România și care a cerut sprijin pentru Uniune de la cetățenii români de origine maghiară.
Nu în ultimul rând, UDMR a negociat și o susținere tacită de la PSD și PNL, în zone în care nu au o reprezentare mai mare. Potrivit surselor Libertatea, o bună parte din secțiile de votare din zone din Muntenia, Oltenia sau Moldova vor fi acoperite de oameni girați de PSD, în cazul reprezentanților UDMR. Doar într-un număr mic de localități au cedat reprezentantul Uniunii la PNL.
Surpriza PUSL
Partidul patronat de omul de afaceri Dan Voiculescu, PUSL, e văzut ca una din posibilele surprize de la aceste alegeri. PUSL nu și-a pus candidați doar în Capitală, ci și în numeroase municipii reședință de județ, precum și la șefiile mai multor consilii județene. Potrivit informațiilor Libertatea, PUSL a reușit o organizare care îi permite să fie peste unele partide cu lideri vizibili la nivelul PE, cum e cazul REPER.
De aceea, PUSL, alături de partidul SOS al Dianei Șoșoacă, va fi unul dintre cei care influențează etapa redistribuirii de mandate, în cazul în care nu ar atinge pragul.
Cronica unei morți anunțate
REPER, formațiune care are în prezent cinci eurodeputați (Dacian Cioloș, Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru, Dragoș Tudorache și Alin Mituță), dintre care trei vor un nou mandat, are șanse foarte mici să facă pragul, în condițiile în care acestei formațiuni îi lipsește arhitectura de partid la nivel local. Singurul atu este că lista e tractată de Dacian Cioloș, un politician cunoscut și care poate obține susținere mai ales în Transilvania. Cu toate acestea, din informațiile Libertatea, REPER este cotat în prezent cu 2-3% din voturi, la jumătate din numărul necesar pentru a depăși pragul electoral de 5%.
Foto: Hepta
Zhv123 09.06.2024, 15:56
A greșit 1000% la 100% PSD că a făcut acest troc politic cu un PNL trădător ? de neam și țară!
Darieana 09.06.2024, 16:11
Nici pnl nici psd nu-i mai breaz unul decat altul. De aceea a si iesit lumea la vot in numar mare, sa scapam de ei. Au dus economia in jos, imprumutandu-se pe spetele noastre, iar productivitatea a scazut dramatic.
Modoranvasile 09.06.2024, 17:00
Un joc politic peste tot numai hoții jmecherii șefi de postură ,,este aranjată treaba ce partid politic trebuie să iasă la guvernare esim la vot dar nu va fi o țară ca afară
cataliin72 09.06.2024, 18:08
Madame, acum se voteaza europarlamentare si locale...Si la europaramentare PSDsi PNL sunt frunte in toate exit poll-urile...