Povestea lui Andrei, inginerul român crescut în Spania care își aduce prietenii străini să vadă țara bunicilor și se teme să nu devină turist în România

A crescut în Spania, dar România îl cheamă mereu înapoi

Pentru Andrei, România nu este doar țara din care au plecat părinții. Este locul verilor petrecute la bunici, al satelor în care a învățat un alt fel de viață, al limbii române vorbite acasă și al sărbătorilor păstrate în familie, chiar și departe de țară.

În luna mai, Andrei s-a întors în România împreună cu opt prieteni străini, foști colegi de master la Toulouse, toți ingineri aerospațiali. A fost o excursie de nouă zile prin țară, pregătită în detaliu, potrivit Ziarului de Iași. Nu a vrut să le arate doar locuri frumoase. A vrut ca prietenii lui să înțeleagă România dincolo de poze, clădiri și peisaje.

Le-a pregătit o broșură de 30 de pagini despre România

Andrei le-a făcut prietenilor săi o broșură de aproximativ 30 de pagini în care a explicat locurile pe care urmau să le vadă, dar și diferențele dintre regiunile istorice, tradițiile, cultura și felul în care trăiesc oamenii.

„Nu voiam să îi impresionez doar prin peisaje sau clădiri. Voiam să înțeleagă ce există în spatele lor: cultura, felul oamenilor de a trăi, relațiile dintre români”, a spus el într-un interviu pentru Ziarul de Iași.

În cele nouă zile, grupul a ajuns la Brașov, Iași, București și în sate din Secuime. Au stat atât la hotel, cât și într-o cabană la munte, iar Andrei a încercat să le arate o Românie cât mai apropiată de cea pe care o știe el. Și le-a vorbit despre influența săsească din Ardeal, despre arhitectura Moldovei, despre legătura românilor cu satul, despre case, tradiții și obiceiuri care încă se păstrează.

Părinții au plecat din România după Revoluție

Părinții lui Andrei sunt români din Ardeal, absolvenți de ASE, care, după Revoluție, au decis să plece din țară, deși lucrau în sistemul bancar și aveau cariere bune, inclusiv la Banca Națională. Așa că familia s-a stabilit la Valladolid, în Spania. Acolo s-a născut Andrei, dar părinții lui au avut grijă ca limba română să nu se piardă. Acasă, când Andrei le vorbea în spaniolă, părinții se prefăceau că nu îl înțeleg. Așa l-au făcut să vorbească românește.

„Părinții mei aveau metoda asta: se prefăceau că nu înțeleg spaniola când le vorbeam în spaniolă. Așa m-au forțat, într-un fel, să vorbesc românește. Și acum le mulțumesc pentru asta”, a povestit Andrei.

Verile la bunici l-au legat de România

Pentru Andrei, România a fost prezentă în fiecare vară. Venea aici mai mult de două luni pe an. Stătea o lună la unii bunici, o lună la ceilalți, iar restul timpului îl petrecea pe la rude, prin țară. Cele mai puternice amintiri sunt din satele bunicilor, unde se trezea dimineața și avea toată ziua la dispoziție. Pentru el, era un sentiment de libertate pe care nu l-a uitat niciodată.

„Sunt amintirile mele preferate. Era senzația aceea de libertate: mă trezeam și aveam toată ziua la dispoziție să fac ce vreau”, a spus tânărul.

Bunicii se pregăteau din timp pentru venirea lui. Mergeau la sat chiar și cu o lună înainte, luau animale, pregăteau gospodăria și se asigurau că mai sunt copii în zonă. În unele dintre satele în care a crescut vara nu exista nici apă curentă. Pentru un copil crescut în Spania, era o lume complet diferită. Dar tocmai această lume l-a făcut să se simtă legat de România.

„După ce trăiești așa, multe lucruri nu ți se mai par dificile”, a spus Andrei.

Ani mai târziu, când și-a dus prietenii spanioli într-un sat de lângă Zalău, aceștia au fost surprinși. Nu toți s-au simțit confortabil cu acel fel de viață, dar pentru el era ceva cunoscut.

Cum a ajuns să lucreze în ingineria aerospațială

În familia lui Andrei educația a contat mult. În liceu, a câștigat una dintre cele 500 de burse oferite de fundația lui Amancio Ortega, fondatorul Zara, și a petrecut un an în Statele Unite, unde a descoperit spiritul competiției și libertatea. După întoarcerea în Spania, a studiat inginerie aerospațială la Universitatea Carlos III din Madrid, iar apoi a mers la Toulouse, unul dintre marile centre europene ale industriei aerospațiale, unde a făcut masterul. Astăzi lucrează pentru una dintre cele mai mari companii aerospațiale și de apărare din lume.

Deși cariera lui s-a construit în afara României, legătura cu țara a devenit mai puternică în anii petrecuți în Franța. La Madrid, simțea că începe să piardă ritmul limbii române. La Toulouse a întâlnit un alt român din Ardeal, iar faptul că putea vorbi românește cu cineva a contat mult pentru el.

„În Madrid începusem să pierd ritmul limbii române. Dar în Franța am simțit și mai tare nevoia să vorbesc românește cu cineva”, a povestit Andrei.

„Nu vreau să mă întorc în România doar ca turist”

Cea mai puternică teamă a lui Andrei este să nu piardă legătura cu România. Deși vine aproape în fiecare an, spune că încearcă acum să cunoască oameni de vârsta lui din țară. Nu vrea ca, peste ani, România să devină pentru el doar o destinație de vacanță. Nu vrea să ajungă aici și să nu mai aibă pe nimeni la care să stea, pe nimeni cu care să se vadă.

„Acum fac un efort să găsesc oameni de vârsta mea în România, pentru că îmi dau seama că, peste ani, nu voi mai regăsi aici aceleași persoane și nu vreau să mă întorc aici și să nu mai am pe nimeni. Nu mi-aș dori niciodată să ajung în situația în care să mă întorc aici doar ca turist. Cred că aș suferi mult dacă ar trebui să mă cazez la hotel”, a spus Andrei.

În Spania, familia lui păstrează obiceiurile românești. De 1 Mai, comunitatea românilor din Valladolid se adună, gătește mâncare românească și vorbește limba de acasă.

„Pentru mine, bunicii au fost principala legătură cu România. Mi-au oferit o imagine a țării pe care acum o iubesc și pe care încerc să o păstrez”, a mai spus el.

Le-a arătat prietenilor România prin mâncare, obiceiuri și locuri

Excursia din acest an nu a fost primul drum făcut de Andrei în România cu prietenii străini. Cu șapte ani în urmă, venise cu prieteni din liceu. De data aceasta, grupul a fost format din foști colegi de master, italieni, spanioli și portughezi, care lucrează toți în industria aerospațială.

Prietenii lui știau deja multe despre România, pentru că Andrei le vorbise ani la rând despre țara lui. În perioada masterului, când au locuit împreună, le-a gătit sarmale, au vopsit ouă roșii și au păstrat obiceiuri românești de Paște.

„Le arătam deja această parte din mine, tot ce am învățat din cultura românească”, a spus tânărul.

Ideea unei excursii mai ample i-a venit după o călătorie în Sicilia, făcută tot cu colegii săi, unde a simțit diferența dintre o vacanță obișnuită și una în care ești ghidat de localnici. Nu a văzut doar locurile turistice, ci țara din interior. A vrut să le ofere colegilor aceeași experiență în România.

Andrei spune că vrea ca prietenii lui să vadă România acum, cât încă mai păstrează lucruri care o fac diferită. Crede că multe dintre aceste diferențe încep să dispară.

Un inginer român crescut în Spania își aduce prietenii străini să vadă țara bunicilor: „Nu vreau să mă întorc în România doar ca turist”