Apar primele mărturii despre cum luptau mercenarii români în Congo. Unul dintre ei a demisionat: „Românii ar trebui să înceteze să mai meargă acolo”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproape 300 de mercenari români au fost repatriați din Rwanda, după ce s-au predat în Congo rebelilor M23 care au cucerit orașul Goma, unde luptau oamenii lui Horațiu Potra. BBC a făcut o amplă analiză a situației românilor și a stat de vorbă cu un fost contractant român care a demisionat înainte de evenimentele din această săptămână.
Analiza referitoare la mercenarii români e semnată de Ian Wafula, corespondent de securitate în Africa pentru BBC News, iar acest povestește cum s-a întâlnit cu unul dintre foștii contractori în București, în octombrie 2024. Acesta i-a oferit mai multe detalii despre activitatea organizației lui Horațiu Potra, în Congo.
Astfel, contractul prezentat BBC de un fost mercenar român în octombrie detalia că „remunerarea e strict confidențială”, dar pentru personalul superior începea de la 5.000 de dolari pe lună în timpul serviciului activ și 3.000 de dolari în perioadele de concediu.
Acordul stabilește o „perioadă nedeterminată” de serviciu, contractorii fiind programați să facă o pauză de o lună după fiecare trei luni în teatrele de operațiuni în care sunt dislocați.
„Îl cunoscusem pe fostul mercenar în capitala României, București, unde mergeam să investighez Asociația RALF, despre care un grup de experți ONU spun că este o firmă românească cu foști români din Legiunea Străină Franceză”, scrie Wafula.
RALF este condusă de Horațiu Potra, un român care se descrie ca instructor militar. Fostul mercenar, care avea peste 40 de ani și a vorbit cu BBC sub condiția anonimatului, a spus că și-a dat demisia pentru că este nemulțumit de modul în care funcționează Asociația RALF.
El a spus că românii au făcut mult mai mult pe teren în provincia Kivu de Nord, adică nu s-au ocupat doar de antrenamentele trupelor guvernului congolez, cum li se spunea inițial: „Doar un număr foarte mic dintre noi am fost de fapt instructori. Am lucrat în ture lungi de până la 12 ore, păzind poziții cheie în afara orașului Goma”.
El a susținut că salariul nu a meritat riscurile pe care trebuie să și le asume contractorii militari: „Misiunile au fost dezorganizate, condițiile de muncă proaste. Românii ar trebui să nu mai meargă acolo, pentru că este periculos”.
El a mai susținut că nu s-au făcut verificări adecvate de antecedente, iar unii dintre recruții români nu aveau pregătire militară, citând ca exemplu că unul dintre foștii săi colegi a fost pompier.
Guvernul RD Congo nu a răspuns la o solicitare a BBC de a comenta dacă au fost efectuate verificări ale antecedentelor sau despre diferența de remunerare dintre contractanții privați și trupele congoleze.
