Aurul și argintul scad puternic sub presiunea inflației și a riscurilor geopolitice

Prețurile aurului și argintului, în cădere liberă

Piețele globale au fost, joi, martorele unei scăderi a prețurilor metalelor prețioase, aurul pierzând aproximativ 5%, iar argintul 10%, potrivit CNBC. Prețul aurului spot a scăzut cu peste 3%, ajungând la 4.654,29 de dolari pe uncie, în timp ce contractele futures cu scadență apropiată au pierdut 5%, până la 4.648,2 dolari.

Argintul spot a coborât cu mai mult de 3%, până la 72,62 de dolari pe uncie, iar contractele futures pentru argint au scăzut cu peste 8%, stabilindu-se la 71,25 de dolari.

Acțiunile companiilor miniere și fondurile de investiții tranzacționate la bursă (ETF) legate de aur și argint au fost, de asemenea, afectate sever. ProShares Ultra Silver ETF a pierdut 20% înainte de deschiderea bursei de joi, iar iShares Silver Trust ETF a înregistrat o scădere de 4,4%. Aberdeen Physical Silver Shares ETF a scăzut cu peste 4%.

Companii miniere precum Teck Resources au suferit pierderi de peste 3%, iar First Majestic Silver și Coeur Mining au scăzut cu 6% și, respectiv, 5%.

În Europa, indicele Stoxx Europe Basic Resources a înregistrat o scădere de 6%. Fresnillo, cel mai mare producător mondial de argint și unul dintre cei mai mari producători de aur, a pierdut 9,3%, iar Antofagasta a înregistrat o scădere de 8,2%.

Cauzele: tensiunile geopolitice și teama de inflație

Scăderea prețurilor aurului și argintului are loc în contextul unei piețe globale caracterizate de o aversiune crescută față de risc. Investitorii monitorizează îndeaproape războiul dintre SUA și Iran, care a intrat deja în a treia săptămână. Conflictul alimentează temerile legate de un șoc al prețurilor la energie, ce ar putea intensifica presiunea inflaționistă asupra economiilor din întreaga lume.

Băncile centrale din întreaga lume sunt atente la evoluțiile din Orientul Mijlociu. Rezerva Federală a SUA a menținut miercuri ratele dobânzilor neschimbate, invocând „impacturi incerte” cauzate de conflict. Banca Japoniei a adoptat o poziție similară, subliniind că riscurile inflaționiste sunt acum în creștere din cauza războiului din Iran. Banca Națională a Elveției a menționat, de asemenea, războiul din Iran în decizia sa de a menține rata cheie la 0%, exprimându-și disponibilitatea de a interveni pe piața valutară în cazul escaladării conflictului.

Volatilitate ridicată pentru aur și argint în 2026

După creșteri-record în 2025, când prețurile aurului și argintului au urcat cu 66%, respectiv 135%, cele două metale prețioase au cunoscut o volatilitate semnificativă în 2026. În ianuarie, contractele futures pentru argint au înregistrat cea mai mare scădere într-o singură zi din anii 1980.

Analiştii spun că vânzările sunt determinate de nevoia investitorilor de lichiditate, într-un context de turbulenţe pe pieţe. În acelaşi timp, aprecierea dolarului american face aurul mai scump pentru cumpărătorii din alte valute, ceea ce contribuie la scăderea cererii.

Paul Surguy, director general și șef al managementului investițiilor la Kingswood Group, a declarat pentru CNBC că aurul a beneficiat „de un vânt favorabil pentru o perioadă destul de lungă”, dar contextul actual îi determină pe investitori să își revizuiască pozițiile.

„Piețele globale au cunoscut vânzări masive, investitorii căutând activele care pot fi lichidate cel mai rapid. Probabil asistăm acum la o etapă în care activele considerate refugii sigure sunt vândute pentru a finanța achiziții de active care au reacționat excesiv la situația curentă”, a explicat el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE