Avertisment de la vârful BNR: deficitul extern al României ar putea rămâne peste 7% din PIB şi în 2026. Unde se rupe modelul nostru de creştere

Deficitul de cont curent – diferenţa dintre banii care ies din ţară şi cei care intră, în principal prin comerţ – ar putea rămâne la peste 7% din PIB şi în 2026, estimează oficialul băncii centrale. E unul dintre cele mai mari dezechilibre externe din Uniunea Europeană.

Explicaţia lui Marinescu e simplă: cererea românilor creşte mai repede decât capacitatea economiei de a-i răspunde. Ce nu producem, cumpărăm din afară. Iar exporturile nu ţin pasul cu importurile.

Consecinţa e directă pentru economie şi pentru piaţa muncii: „importurile româneşti generează producţie şi locuri de muncă în străinătate”, nu acasă, iar ţara devine tot mai dependentă de banii veniţi din exterior, cu riscurile de rigoare.

Bugetul s-a ajustat, deficitul extern, nu

În 2024, pe fondul cheltuielilor publice scăpate de sub control, „deficitele gemene” – cel bugetar şi cel extern – au crescut sever în acelaşi timp, aminteşte viceguvernatorul.

Austeritatea începută în 2025 a redus vizibil deficitul bugetar, arată datele pe primul semestru. Numai că deficitul extern nu a urmat aceeaşi traiectorie, cel puţin deocamdată.

Iar concluzia celui mai recent raport al FMI pe acest subiect, invocată de Marinescu, nu lasă loc de scurtături: dezechilibrele externe nu se repară durabil strângând conjunctural robinetul importurilor sau prin bariere comerciale. Singura cale sustenabilă e ca economia să producă mai mult şi mai competitiv.

Grânarul Europei, dar cu alimente din import

Exemplul cel mai grăitor vine din agricultură. România e printre marii exportatori de cereale ai UE: peste 10,3 milioane de tone între iulie 2025 şi mai 2026, la doar două milioane de tone în urma Franţei şi dublu faţă de Germania sau Polonia. La cereale, ţara a avut un surplus comercial mediu de 0,8% din PIB în ultimii cinci ani.

Doar că performanţa ascunde o problemă de fond: vindem grâul brut şi cumpărăm înapoi biscuiţii. La alimente procesate – unde valoarea adăugată e mult mai mare -, România a avut un deficit de circa 1,8% din PIB în perioada 2021-2025, adică de peste două ori mai mult decât câştigă la cereale.

Cu alte cuvinte, nu contează doar cât exporţi, ci şi ce anume: materie primă ieftină sau produs finit scump.

Lecţia poloneză

Marinescu dă exemplul Poloniei, care a păstrat în ţară o parte mult mai mare din lanţul agroalimentar – de la câmp până la raft – şi a ajuns astfel la excedente comerciale importante pe segmentul alimentar.

Diferenţa dintre cele două ţări arată că avantajul competitiv nu stă doar în a vinde afară, ci și în a reţine în propria economie cât mai mult din valoarea produsului final.

Banii care ne acoperă deficitul s-au schimbat. În rău

Există şi o a doua problemă, mai puţin vizibilă: cine finanţează gaura externă. Acum două decenii, banii veneau preponderent din investiţii străine directe – fabrici, companii, capital care rămâne. În ultimii ani, locul lor a fost luat de investiţii de portofoliu şi împrumuturi externe, arată viceguvernatorul.

Datoria acoperă deficitul pe termen scurt, dar vine cu dobânzi mai mari şi cu un risc suplimentar: investitorii financiari pot pleca repede când se schimbă vremea pe pieţe.

Deocamdată, România stă confortabil la capitolul lichiditate externă, susţinută de rezervele BNR şi de un serviciu al datoriei redus faţă de exporturi. Dar această plasă de siguranţă, avertizează Marinescu, nu ţine loc de reforme.

De ce nu ne-a retrogradat Fitch

Într-un post-scriptum, viceguvernatorul explică şi decizia agenţiei Fitch de a menţine ratingul României, pe care o consideră pe deplin justificată.

Argumentele: deficitul bugetar a scăzut cu 1,65 puncte procentuale din PIB în prima jumătate a anului faţă de aceeaşi perioadă din 2025; inflaţia e aşteptată să coboare consistent în iulie şi august, cu circa două puncte procentuale pe lună; creşterea economică ar urma să revină la peste 2% în 2027, potrivit FMI şi Comisiei Europene; rezervele internaţionale se apropie de 75 de miliarde de euro şi acoperă integral datoria externă pe termen scurt; iar băncile româneşti stau peste media europeană la principalii indicatori de prudenţă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE