Avertismentul unui cercetător: „Reducerea numărului județelor pe criteriul numărului de locuitori va fi catastrofală”. Cum se vor naște superbaroni locali?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
George Secăreanu este cercetător la Universitatea din București, la Centrul de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale, și a avut o teză de doctorat pe dezvoltare teritorială, fiind și autorul unei cărți în domeniu. În privința reorganizării administrativ-teritoriale a României, Secăreanu are argumente contrare majorității celor expuse în spațiul public.
Cuprins:
- Dacă trecem toate orașele ce nu au 10.000 de locuitori în comune, pierdem localități precum Siret (fostă capitală a Moldovei) sau au statut balneoclimateric și interes economic, ca Băile Tușnad, Băile Herculane.
- Dacă luăm doar numărul de locuitori drept criteriu, ne trezim cu localități montane unificate, precum cele de lângă Nucșoara, de zeci de ori mai întinse decât sunt unele de la câmpie, și imposibil de gestionat medical, de pildă, din cauza distanțelor.
Un subiect tot mai pregnant în societate este acela al reformei administrativ-teritoriale. Timid discutat în ultimul deceniu, dar puternic abordat în ultima perioadă, acesta pare că va fi motivul invocat de către PSD și PNL pentru o nouă colaborare după alegerile din 2024.
<strong>Subiectul este cu adevărat greu, dar pare că ideea ce a prins în societate este aceea a comasării unor județe (nimic mai fals) și aceea a faptului că actuala organizare pe județe este total nefuncțională. </strong>
Moștenim planul gândit în 1968
Forma de organizare teritorială din prezent este în vigoare începând cu anul 1968, iar dacă suntem nemulțumiți de rezultat, aceasta este tocmai din cauza acelei reforme. Actualele județe au fost proiectate de către un regim cu o viziune totalitară asupra spațiului care să corespundă acelor nevoi. Așa încât nu poate fi utilă astăzi și în deceniile care vin fără anumite modificări în contextul unei economii de piață, întrucât este discriminatorie și nesustenabilă.
În regulă, actuala formă de organizare pe județe nu este una viabilă, dar consider că reducerea județelor pe criterii „numerologice” va fi catastrofală pentru România și în special pentru ariile rurale.
De ce să plecăm de la ceva negativ?
Premisa de la care trebuie să se plece în această organizare NU poate fi numărul de locuitori, aceasta ar însemna o „împărțire cu toporul” de tipul „liniei Radcliffe”, din contră, ar trebui aplicate idei vizionare care să fie sustenabile, așa cum au fost trasate granițele României de către geograful francez Emanuele de Martonne.
Numărul de locuitori actual al unor așezări considerate nesustenabile de către anumite persoane reprezintă tocmai rezultatul unui mod de organizare incapabil.
<strong>Prin urmare, de ce să plecăm de la un rezultat negativ doar ca să răspundem unor companii care își </strong><a href="https://www.g4media.ro/breaking-mediul-de-afaceri-cere-reorganizarea-teritoriala-a-romaniei-comasarea-si-scaderea-numarului-de-judete-la-15-si-redefinirea-comunelor-si-oraselor-economii-majore-cu-birocratia.html" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>văd doar de profit</strong></a><strong> sau unor oameni politici care ori nu se pricep, ori au propriul interes (pe care îl vom dezbate ulterior)? </strong>
Mergând în profunzime, fiecare loc prezintă particularitățile sale, de la elemente psihoculturale până la factorii de relief, astfel că așezările din zonele joase au, de regulă, o populație mai mare și suprafețe mai restrânse, în timp ce așezările din ariile montane au suprafețe întinse și o populație mai mică.
Exemplele Nucșoara sau Sălătrucu
Imaginați-vă că astfel vom ajunge să avem comune în zonele montane cu suprafețe de zece ori mai întinse decât altele din zonele de câmpie.
De exemplu: Arefu, Nucșoara și Sălătrucu, de 99.295 ha, din zona de nord a județului Argeș - zonă montană, comparativ cu Macea, de 7.264 ha, din vestul județului Arad - zonă de câmpie. Asta doar pentru a se atinge acel prag de 5.000 de locuitori și astfel să fie „sustenabilă din punct de vedere financiar” pentru mediul de afaceri.
Ar fi un efect de bumerang, iar România ar intra într-un proces accelerat de depopulare (într-un ritm de neimaginat).
<strong>Iar oricât de populist sună demersul invers, anume „dați-i pe toți afară”, de fapt, locurile de muncă din administrația locală, fie ele și clientelare din punct de vedere politic, asigură o oarecare stabilitate demografică. Să le distribuim pe competență, nu să le distrugem.</strong>
Soarta reședințelor de județ
Schimbăm registrul și ajungem la așezările de tip urban, acolo unde s-a propus un prag de 10.000 de locuitori. Și aici se pleacă de la aceeași premisă greșită doar pentru ca actuala dispunere administrativ-teritorială să pară funcțională din punct de vedere economic. Problema acestei idei bazate pe număr este greșită pentru că este privită strict din punct de vedere economic, iar populația este văzută ca număr, și nu transpusă în teritoriu.
Dacă ne gândim la cât de mult au avut de pierdut anumite municipii din cauza reședințelor de județ (îmi trec prin minte municipiul Rădăuți sau municipiul Huși, printre atâtea altele), nu cred că tot acestea ar trebui să mai fie încă o dată discriminate.
Facem Siret sau Băile Herculane comune?
În general, reședințele s-au bazat pe o polarizare a întregului județ, eliminând în timp concurența și deposedându-le de importanță la nivel teritorial.
Mai mult, nu putem să trecem toate orașele ce nu au 10.000 de locuitori în comune, întrucât au fie o importanță istorică: Siret - fostă capitală a Moldovei, fie au statut balneoclimateric: Băile Tușnad, Băile Herculane, Băile Olănești etc.
<strong>Acest pas ar rezulta în pierderi financiare importante pentru stat, iar aceste așezări ar trebui mai degrabă stimulate să crească.</strong>
Miza e încetarea unui monopol de dezvoltare, nu sporirea acestuia
Într-o eventuală comasare a județelor, mergând pe această premisă a reducerii numărului lor, s-ar putea ca municipiul Botoșani să fie dezavantajat printr-o comasare cu județul Suceava, iar rezultatul, peste 70 de ani, ar fi asemănător cu cel pe care îl vedem astăzi în relația dintre municipiile Suceava și Rădăuți.
De fapt, cheia acestei organizări nu ar fi comasarea județelor, ci distrugerea monopolului acestora asupra teritoriului (inclusiv a instituțiilor administrative județene) prin introducerea unor organisme locale intrajudețene de tip plăși, cu statut egal, astfel încât să corespundă nevoilor locale.
Spre exemplu, în județul Constanța ar putea să apară 7-8 plăși, în funcție de dispunerea orașelor sau dezvoltarea unui pol de creștere local (dezvoltare exogenă).
<strong>O astfel de abordare ar însemna ca zonele rurale să poată fi revigorate din punct de vedere social și economic, iar fondurile nu s-ar mai duce către marile centre. </strong>
Printr-o astfel de măsură, mediul rural ar fi mai incluziv, în acest mod s-ar elimina discrepanțele sociale dintre marile reședințe de județ și restul țării, iar problema demografică ar putea fi stabilizată. Un alt beneficiu ar fi acela al apariției unor oameni de afaceri locali, astfel încât gradul de reziliență al zonei să crească pe baza resurselor proprii.
Totuși, miza baronilor actuali, mai ales a celor din marile orașe, este să-și crească influența prin intermediul acestei reorganizări, mizând pe faptul că populația ar fi naivă, și anume pe ideea revizionistă față de București.
Cum ar arăta Parlamentul dacă un președinte al unui partid puternic ar pune pe listă și ar controla 15-20 de parlamentari?
<strong>Descentralizarea poate fi o idee bună dacă este aplicată cum trebuie, cu condiția ca oamenii să aibă capacitatea să controleze politicul de la nivel local, și nu invers, altminteri vom avea superbaroni!</strong>
267890 16.05.2023, 11:28
Nici nu e nevoie de explicații. Tot ce face actuala guvernare este un dezastru pentru țară. Suntem conduși de niște incapabili care mai sunt și vânduți intereselor imperialiste dkn occident.
musatm000 16.05.2023, 11:39
Majoritatea samavolnicilor ce "arata" ca este imperios necesar reorganizarea tarii sunt impinsi de Noua Boierime in fata ,de fapt undeva pana la o treime din terenurile agricole nu sunt inregistrate pe adevaratii proprietari,cei mai multi dintre ei fiind politicieni,judecatori ,avocati,fosti politisti etc si nu platesc nici un impozit. Printr-o asa-zisa reorganizare nu se urmareste dacat stergerea urmelor sau spalarea banilor ! Daca ar fi vorba de bani la buget ar trebui sa se inceapa cu salariile celor ce lucreaza la stat,si dezvoltarea sectoarelor ce ar aduce cu adevarat bani la buget la fel ca reducerea numarului de parlamentari ce mi se pare ca s-a "uitat". Si 300 de parlamentari sunt multi ,trebuie sa ajunga acolo oameni ce au demonstrat in viata,oameni cinstiti ce nu au venit cu bilet cumparat ci pentru ca sunt romani ,pentru ca sunt cinstiti si nu le pasa de nici un partid ci doar de cei ce i-au votat si in fata lor raspund .
Imparatul_e_gol_pe_YOUTUBE 16.05.2023, 13:07
Aceasta se numeste "o falsa dihotomie" si este una din strategiile preferate ale dusmanilor omenirii. Ni se spune ca putem face cum spui aia sau cum spun ceilalti. Dar sub nici o forma nu avem voie sa facem cum vrem noi. O majoritate covarsitoare a populatiei nu doreste schimbarea judetelor. O guvernare ce nu ne detesta, ce nu ne considera niste gandaci, niste parameci fara dreptul de a decide ne-ar fi intrebat ce vrem. Dar aceste creaturi nu doar ca ne urasc si ne vor raul, dar ne considera sub-umani.
mrc.inl 16.05.2023, 15:11
Înființarea de „plăși”, de noi unități, de alte și alte slujbe la stat, e oabsurditate. Dacă Polonia, 38 milioane de locuitori merge foarte bine cu 17 voievodate și 800.000 de angajați la stat, putem merge și noi foarte bine cu opt regiuni și 5-600.000 de angajați la stat, mult mai bine decât acum. Sigur că nu le convine la foarte mulți, mulți au slujbe călduțe pe la zecile de direcții și oficii județene cu zeci de angajați fiecare și care vor trebui să muncească la privat. Iar că unele comune devin prea lătărețe se rezolvă în bună parte prin digitalizare, nu trebuie să mergem la primărie pentru orice fleac. Sigur că tot românul afectat (vag) nu ar vrea ca localitatea lui să-și piardă gradul dar tot el se vaită că avem cele mai mari taxe pe forța de muncă și că multe prețuri sunt mai mari ca în Vest. Sunt, că plătim taxe de protecție pentru stufoasa clasă politică, stufoasa administrație, sinecuri cu salarii la stat duble-triple față de Vest, pensii speciale duble-triple față de orice există în Vest. Dacă vrem să scăpăm de asta și de împrumuturi pe care le vor plăti copii noștri trebuie să acceptăm scăderea în grad a orașului sau comunei noastre.
VN75 16.05.2023, 15:37
Sa ne intoarcem la regiunile de dinainte de judete? Acea impartire a fost catastrofala pentru Romania. In afara de capitalele de regiuni care au tras majoritatea fondurilor si s-au dezvoltat, restul oraselor si comunelor au ramas in stadiu de subdezvoltare. In capitalele de regiune s-au facut investitii pe cand in celelalte orase din regiuni nu. Au ramas cu strazi de pamant si cu o indestrie locala slab dezvoltata. Aparitia judetelor a reparat in mare masura situatia existenta pana la ele. Ce se vrea acum? aceleasi lucruri ca pe timpul regiunilor? Ultima data au fost 16 regiuni din care una Regiunea Autonoma Maghiara care era stat in stat. Judetele trebuie sa ramana. In schim trebuie redusi numarul de viceprimari, consilieri locali si parlamentari. Trebuie comunele care au hotar comun cu orasele sa intre in componenta acestora. Se pot comasa comune care sunt alaturate, dar sa nu fie o regula comasarea pe numar de locuitori ci pe suprafata. Pot sa ramana regiunile existente dar cu un alt mod de organizare astfel incat judetele componente ale acestora sa colaboreze strans intre ele pentru dezvoltare, fara a exista noi institutii. Si asa sunt prea mult. Tot felul de agentii, care pot fi reduse ca numar, atributiile celor desfiintate fiind luate de cele ramase, cu profil asemanator.