Avocat despre fuga din carantină: ”Mărirea pedepselor nu e o garanție în sine. Psihologic ceea ce contează este să se producă sancțiunea”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Diana-Olivia Hătneanu, avocat specializat în drepturile omului, a comentat pentru Libertatea modificările la Codul Penal, prin care s-au mărit pedepsele în cazul nerespectării măsurilor de carantină
Cuprins:
”Studiile arată că nu pedeaspa în sine duce la scăderea infracționalității, în general. Ceea ce duce la aplicarea legii cu eficiență e aplicarea sancțiunii, cât o fi ea. Mică, mare, dar să fii sigur că o primești. Psihologic ceea ce contează este să se producă sancțiunea”, spune avocatul Diana Hătneanu după ce Codul Penal a fost modificat în stare de urgență.
Avocatul spune însă că există și obligații crescute ale autorităților odată ce capătă atâta putere. ”Ca oamenii să respecte carantină, e important să înțeleagă de ce sunt acolo, să fie informați, să fie testați”.
Fără un efort susținut de explicare de la stat, oamenii se pot panica la gândul că se vor infecta în carantină. Și atunci vor încerca să fugă. Pentru ei, prioritatea va fi sănătatea lor. Urmările penale vor cădea pe locul doi, crede avocatul.
”Nu funcționează așa simplu, gata dau niște pedepse mari și oamenii stau cuminți la locul lor”, explică Hătneanu, care insistă pe ideea că ”principiul proporționalității și al legalității nu trebuie încălcat” nici în starea de urgență.
Libertatea a prezentat recent un caz dintr-un centru de carantină, în care oamenii nu fuseseră testați în primele zile, deși metodologia prevedea asta. Aceștia trăiau cu frica că vor fi infectați de ”vecinii” lor.
Nerespectarea carantinei, infracțiune în sine. Nu mai e nevoie de dovada răspândirii bolii
Hătneanu, care este avocatul cu care echipa de investigații Libertatea & gsp n-a pierdut nici un proces, susține că statul are responsabilitate pentru cum va aplica aceste măriri.
Ea spune că una dintre cele mai importante modificări la articolul 352 privind zădărnicirea combaterii bolilor este alineatul (1) care prevede că: ”Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
”Practic acum e infracțiune faptul că nu respecți măsura în sine. Asta e îmbunătățirea față de ce a fost. Nu mai e nevoie să dovedească că ai îmbolnăvit pe cineva, ci doar că nu respecți carantina, izolarea sau ce măsură ți s-a aplicat. Asta va fi mai ușor de aplicat față de ce e acum”
Diana Hătneanu:
- Până acum, puteai fi pedepsit pentru nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase doar dacă nerespectarea măsurilor respective ducea la răspândirea bolii.
Art. 352, alineatul (1), prevedea anterior modificărilor: ”Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.”
Infracțiune de pericol
”Există două tipuri de infracțiuni, de rezultat și de pericol”, explică Diana Hătneanu. ”La infracțiunea de rezultat, ca să se producă infracțiunea, trebuie să se producă și rezultatul. La cea de pericol, nu. E cumva presupus. Așa cum sună acum primul alineat, vorbim de o infracțiune de pericol. Tu ai pus în pericol sănătatea publică pentru că nu ai respectat măsurile. Nu mai trebuie să dovedești și rezultatul.”
51 de dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor fuseseră întocmite până ieri, 18 martie.
Avocatul crede că dosarele penale de până acum ”erau mai degrabă să sperie lumea, nu să ducă la o condamnare efectivă, tocmai că existau acele condiții privind îmbolnăvirea.”
Fără aceste modificări, era aproape imposibil de dovedit cauza când cazurile se extindeau
”Teoretic poți să dovedești asta printr-o anchetă epidemiologică. Așa s-a stabilit, de exemplu, că ofițerul internat la Spitalul Gerota a îmbolnăvit peste 50 de persoane. Dar lucrurile vor fi mult mai greu de urmărit când vor fi multe cazuri de persoane infectate, pentru că va fi mai dificil de identificat sursa. Așa că modificările din Codul Penal clarifică într-adevăr lucrurile”.
Chiar dacă omul moare din cauza infecțiilor, contează ”cauza care a generat totul”
Una dintre noile modificări la Codul Penal prevede că: ”Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”
Dar cum dovedești că omul a murit din cauza faptului că tu l-ai infectat? Dacă omul moare, de fapt, din cauza infecțiilor din spital, o întrebăm pe Diana-Olivia Hătneanu.
”E vorba de cauza care a generat totul, fără de care nu s-ar fi produs rezultatul. Așa se analizează în penal. Care e motivul pe care dacă l-aș îndepărta în lanțul cauzal nu s-ar mai fi produs rezultatul?”, explică avocatul.
”Adică, chiar dacă omul moare din cauza infecțiilor, e relevant că tu l-ai infectat. Pentru că dacă nu l-ai fi îmbolnăvit, el nu ar fi ajuns în spital”
”La Colectiv, inculpații așa au încercat să se apere, că oamenii au murit din alte cauze, dar nu au ajuns prea departe. Ok, m-am infectat și am murit în spital. Dar dacă nu ardeam din cauza ta, nu ajungeam în spital. Nu mai contează ce mi s-a întâmplat în spital” Diana Hătneanu:
