Banii trimiși de diaspora în țară se văd tot mai puțin în PIB. Care este explicația

„Emigrația la mare distanță, caracteristică țărilor care se află la periferia UE precum Bulgaria, România sau Polonia, tinde să slăbească legătura cu familiile de acasă și implicit remiterile, spre deosebire de emigrația de frontieră la îndemână pentru țările amplasate în vecinătatea țărilor bogate precum Ungaria și Cehia”, se arată în studiul băncii.

Emigranții la mare distanță au salarii mai mici decât cei care lucrează în țările vecine

Între 1990 și 2024, numărul emigranților români a crescut de 4,6 ori. În aceeași perioadă, Bulgaria și Polonia au înregistrat o dublare a numărului de emigranți.

Acest fenomen se explică prin faptul că noile plecări au depășit constant numărul celor care s-au întors în țară.

În contrast, Cehia și Ungaria au menținut un echilibru între plecări și reveniri. Această diferență sugerează că emigrația la distanțe mari favorizează perioade mai lungi de ședere în străinătate, ceea ce duce la slăbirea legăturilor cu familia și la reducerea remiterilor.

Analiza citată arată că remitențele emigranților la mare distanță sunt dominate de transferurile personale.

În 2023, ponderea acestora în total remitențe a rămas ridicată în Bulgaria (66%), România (50%) și Polonia (40%), comparativ cu doar 12% în Ungaria și 22% în Cehia.

Recomandări

Confiscarea specială de 3,7 milioane de euro, anulată de instanță în dosarul contractelor păguboase de la Institutul de Cercetări Aerospațiale

Aceste cifre sugerează că emigranții la mare distanță au, în general, venituri mai mici și posibilități de remitere mai reduse decât cei care lucrează în țările vecine.

S-au schimbat destinațiile de emigrare ale românilor

În perioada 2012-2023 s-au observat modificări în preferințele emigranților români. Ponderea celor din diaspora care aleg țări UE a scăzut de la 84% la 74%, iar cea a celor care pleacă în America a scăzut de la 9% la 6%.

În schimb, a crescut semnificativ procentul celor care aleg țări europene non-UE, de la 4% la 17%, în special Marea Britanie și Elveția.

În ciuda acestor schimbări, UE rămâne principala sursă de remitențe pentru România și țările din regiune. Cu toate acestea, raportul dintre remitențe și PIB este în scădere în România.

Chiar dacă emigrarea către țări cu venituri mai mari ar putea crește veniturile individuale ale emigranților, distanța mare și durata prelungită a șederii în străinătate slăbesc legăturile cu familiile rămase acasă, afectând negativ fluxul de remitențe către România.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro