Barbu Mateescu, sociolog: „Pentru mulți dintre votanții lui Călin Georgescu, el este un mijloc de a schimba clasa politică, nu un scop”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Starea de spirit a României este sumbră, variind între îngrijorare (în orașele mari), depresie (în orașele medii și mici) și disperare (în mediul rural). Frustrarea față de lipsa de calitate a serviciilor furnizate de stat este la cote extrem de înalte, reprezentând unul dintre principalele motive ale nemulțumirii generale, sunt rezultatele unei cercetări calitative realizate de IRES și de sociologul Barbu Mateescu, la comanda Fundației Konrad Adenauer (KAS).
Cuprins:
Pentru a înțelege mai în profunzime care ar fi profilul candidatului la prezidențiale căutat de români, Libertatea a realizat un interviu cu Barbu Mateescu, imediat după publicarea acestui studiu.
În linii mari, români doresc reprezentanți politici care să știe să susțină interesele României în plan extern. Pentru mulți dintre votanții lui Călin Georgescu, el este un mijloc de a schimba clasa politică, nu un scop.
Urbanul și ruralul, aceeași țară, dar cu probleme diferite
Libertatea: Care sunt temele cele mai sensibile la care percutează românii în pragul alegerilor prezidențiale?
Barbu Mateescu: Răspunsul depinde despre care români vorbim. Problemele economice sunt inexistente, prin comparație cu alte teme, în orașele mari, în timp ce în mediul rural, România suferă, inflația este o temă foarte importantă, iar bugetul familial este sub mari presiuni.
În oglindă, educația stârnește multe emoții în orașele mari, în timp ce în orașele mici, are o prioritate mai mică, pentru că se impune această temă a nivelului de trai. Sistemul de sănătate are și el multe probleme, notate de toată lumea, vorbim de experiențe concrete. De asemenea, există niște nevoi psihologice mai puternice în rural, prezente în orașele medii și mai puțin în orașele mari, și anume o dorință a recăpătării respectului de sine. Sunt multe moduri în care oamenii își exprimă nevoia ca România să fie luată în serios, să fie respectată și, implicit, să avem o reprezentare politică la nivel înalt care să pună pe primul plan interesele României.
Uneori implicit, alteori explicit, acest lucru reprezintă pentru oamenii care au participat la cercetare și o contrabalansare a epocii Iohannis, mai ales în ultimul mandat, când nu au simțit că România beneficiază pe arena internațională de o reprezentare care să îi apere interesele.
- Pentru români nu este suficient ca România să facă parte din alianțele tradiționale, ci să se simtă reprezentați.
- Când, în ultimii zece ani, un reprezentant al Guvernului sau președintele a intrat în orice fel de dispută pentru interesele României împotriva unor interese din afara României? Sunt mai multe motive pentru care acest lucru va conta. Muncind mult, românii au ajuns la un nivel de trai bun față de acum zece sau douăzeci de ani și care văd că această evoluție a lor nu este echivalată cu creșterea respectului pentru România.
Avem exemple de fenomene nonpolitice care au prins foarte bine această dorință de a-și vedea propriile realizări reprezentate și de către țară, de vedete sportive, cum a fost Simona Halep sau David Popovici etc. În același timp, trebuie să vorbim și de un alt grup aflat într-o cu totul altă situație, oameni într-un nivel de trai scăzut și dificil din cauza inflației. O viață pe care ei o percep cenușie, lipsită de orizont, iar ei au această dorință ca atunci când se uită înspre țară să găsească și motive de bucurie.
Cât e naționalism, cât dezamăgire în opțiunea de vot
- Orice societate are o componentă naționalistă. Credeți că acest curent naționalist a crescut în ultimii ani în România sau mai degrabă a crescut dezamăgirea oamenilor față de clasa politică?
- Contează calitatea serviciilor statului, acesta este primul subiect pe care ei îl aduc în prim-plan mai mult decât destinul sau identitatea României. Observăm o scenă politică ce se restrânge ca performanță, ea nu livrează și astfel apar alternative care nu neapărat au împins o agendă naționalistă.
E greu de trasat linia, în ce măsură vorbim de o creștere a naționalismului sau nu. Și naționalismul are granițe clare: ieșirea din NATO și UE nu apar în discuție. Sunt lucruri pe care AUR nu le vehiculează niciodată, SOS le folosește, dar are un bazin limitat, iar Călin Georgescu, în măsura în care declarațiile sale din trecut au fost citite prin această prismă, s-a delimitat de ele.
- De ce diaspora a votat cu Georgescu? Cumva apare un paradox să votezi un candidat cu agendă izolaționistă care ți-ar bloca dreptul la libera circulație.
- Cred că elemente izolaționiste din discursul lui Georgescu nu au ajuns în campanie la electorat. Multe lucruri pe care Georgescu le-a spus înainte de a fi angrenat în campania electorală, în anii precedenți, nu au făcut parte din mesajele sale electorale. Ele au fost clădite pe încredere, speranță, mândrie, descrierea unui viitor luminos.
În diaspora, idealizarea României este foarte puternică. Orice om care a trăit o perioadă îndelungată în Vest știe că dorul de țară și tendința de idealizare sunt foarte puternice. În privința acestor oameni, vorbim despre faptul că au o familie în țară și sunt rupți de ea. TikTok este foarte ușor de utilizat în diaspora.
În plus, mulți români în diaspora sunt tratați prost și disponibilitatea lor de a accepta lipsa de respect era mai mare acum 15 ani, dar între timp, mulți dintre ei au căpătat experiență profesională, au ani de muncă și nu mai acceptă să fie tratați drept angajați de mâna a doua. Unii sociologi vorbesc, de asemenea, despre influența bisericilor în jurul cărora se coagulează foarte ușor comunitatea românească.
În același timp, vorbim despre două diaspore, nu toată lumea a votat, de fapt, cu Georgescu. Aș mai adăuga că diaspora a votat nu întotdeauna contra puterii, dar contra PSD. Iar Călin Georgescu nu a fost PSD, nu a fost susținut de PSD, iar asta l-a ajutat mult.
Ce șanse au contracandidații lui Călin Georgescu
- Dintre cei care și-au manifestat până în acest moment intenția de a candida la prezidențiale, există șanse a unuia dintre ei să îl bată pe Georgescu la vot?
- Sunt multe posibilități, pentru că nu știm ce se va întâmpla în următoarele o sută de zile. Până la urmă, Călin Georgescu, cu 80 de zile înainte de turul 1, nu era luat în calcul de nimeni să obțină un scor cu două cifre, darămite să intre în turul 1.
Suntem într-un context în care volatilitatea este foarte mare, iar asta pentru că există o stare puternică de emotivitate în societate. În plus, mijloacele de comunicare sunt fenomenal de rapide. Este posibil să îți mărești scorul cu 5-10 procente în câteva zile.
- Georgescu simbolizează o armă a răzbunării față de clasa politică. Ce ar trebui să facă figurile politice din mainstream astfel încât să recâștige încrederea electoratului?
- Să îi asculte pe oameni, să vorbească despre subiectele importante pentru ei, nu pentru politicieni. Sunt multe subiecte false prin care se încearcă solidificarea susținerii contra lui Georgescu.
E nevoie de niște proiecte politice, niște paradigme de comunicare mult mai apropiate de populație și de nevoile ei.
- Ilie Bolojan ar putea reprezenta un astfel de contracandidat?
- În clipa în care vorbim deja s-a pierdut o viteză în acest sens. El să fie un contracandidat credibil are nevoie de mai multe evenimente similare cu cel care a fost la reducerea numărului angajaților de la Senat. Are nevoie de un baraj de astfel de inițiative să aibă impact în societate. Să vedem în ce măsură se schimbă lucrurile în prezent când este președinte interimar.
Defectele lui Iohannis definesc ce vor românii de la un președinte
- După ce ați terminat acest studiu, care au fost concluziile dvs.?
- Umbra lui Iohannis a fost foarte lungă. Defectele lui Iohannis definesc ce vor românii de la un președinte. Este de văzut în ce măsură în lunile următoare, dezbaterea va fi definită în funcție de Iohannis sau de ce spun candidații și vor ei. Un lucru important este că pentru mulți dintre votanții lui Georgescu, el este un mijloc, nu un scop. Este văzut un mijloc de a schimba clasa politică, dar nu există decât într-o parte limitată numeric a votanților o glorificare a lui Georgescu.
De asemenea, candidatul puterii, Crin Antonescu, are un teren mare de acoperit. El duce o precampanie foarte energică. E cea mai dificilă poziție să fii candidatul PSD-PNL în această clipă. Dorința populației de schimbare nu a fost epuizată de alegerile parlamentare, lumea este în starea de spirit de dinaintea unui scrutin de alegeri, nu în starea de calm social, necesară unei construcții. Structurile în teritoriu au limite, Antonescu este cu un pas în spatele candidaților anti-statu-quo, pentru că ce deține în calitate de candidat al statu-quoului la acest moment nu mai contează așa mult.
