BEC a decis cum vor vota românii din diaspora. Multe secţii de votare au program scurt, cei aflaţi la rând primesc bonuri de ordine, iar cozile sunt păzite

În ce ţări şi cum se scurtează programul de votare

Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 22D/14.03.2025 „cu scopul furnizării unor instrucţiuni clare în executarea dispoziţiilor legale” ale OUG 1/2025 ce a fost adoptată de Guvernul condus de Marcel Ciolacu, imediat după anularea alegerilor prezidenţiale.

Potrivit Deciziei BEC, „alegătorul care, în ziua votării, se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate, indiferent dacă a parcurs sau nu procedura de înregistrare în Registrul electoral ca alegător în străinătate”.

În diasporă, românii pot vota, conform legii, trei zile: în duminica alegerilor, dar şi în vinerea şi sâmbăta de dinaintea ei. În primele două zile, programul secţiilor de votare va fi acelaşi, pentru ambele tururi de scrutin:

● Vineri şi sâmbătă, secţiile de votare din străinătate se deschid la ora locală 7.00 şi se închid la ora locală 21.00. 

În a treia zi a votării, adică în duminica alegerilor, secţiile din străinătate se deschid la ora locală 7.00, dar se închid, potrivit Deciziei BEC, în funcţie de fusul orar:

● În zonele situate pe acelaşi fus orar cu cel al României (unde se va ajunge la ora locală 21.00 în acelaşi moment – Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Polonia, Israel, Ucraina, Slovacia), secţiile de votare din străinătate se închid la ora locală 21.00. 

Recomandări

Decizia instanței în cazul studentei care și-a dat în judecată părinții pentru o pensie de 2.000 de lei. Demersuri la „toate organele de investigații”

● În zonele al căror fus orar este avansat faţă de cel al României (se va ajunge la ora locală 21.00, înainte ca România să ajungă la respectiva oră – Australia, Asia), secţiile de votare se vor închide la ora locală 21.00.

● În zonele al căror fus orar este înapoiat faţă de cel al României (se va ajunge la ora locală 21.00 ulterior momentului în care România ajunge la respectiva oră), secţiile de votare se închid la ora locală a României 21.00.

Prin urmare, duminică, unii românii din străinătate vor avea mai puţin timp la dispoziţie pentru a vota. Spre exemplu, în Marea Britanie secţiile de vot se vor închide atunci când ceasurile de acolo vor arăta ora 19.00. Iar românii din Italia, Spania, Germania, Austria, Franţa şi Belgia vor putea vota putea pentru viitorul preşedinte doar până la ora locală 20.00.

Cei mai afectaţi vor fi pentru compatrioţii noştri din SUA şi Canada, unde există zone aflate cu mai mult de 6 ore în urmă faţă de România: în duminica alegerilor, secţiile de votare de acolo vor fi deschise doar între orele 7.00 şi maxim 15.00 (ora locală).   

Ce se va întâmpla când orologiul bate ora 21.00 în România

În primele două zile ale votării (vineri şi sâmbătă), când secţiile se închid la ora locală 21.00 indiferent de fusul orar, alegătorii care încă se află înăuntru sau stau la coadă, afară, „pot să-şi exercite dreptul de vot, până cel mai târziu la ora locală 23.59”.

Recomandări

Cine este Ion Olteanu, patronul firmei din cauza căreia generalul Zisu a fost ridicat de procurori. Caracatița de companii prin care câștigă sute de contracte cu statul

În duminica alegerilor, tratamentul e diferit, în funcţie de fusul orar. Astfel, în ţările unde ora e la fel ca-n România sau fusul orar e avansat faţă de cel al României, românii aflaţi în sediu sau la rând pot să mai voteze până la ora locală 23.59.

În celelalte ţări, unde fusul orar este înapoiat faţă de cel al României (Europa Centrală şi de Vest, SUA, Canada), alegătorii aflaţi în situaţii similare „pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mai târziu la ora locală a României 23.59”, potrivit Deciziei BEC. 

Coadă cu bonuri de ordine ce nu pot fi pasate de la un om la altul

BEC a mai stabilit că, în toate cele trei zile ale votării în străinătate, în momentul în care ar trebui să se închidă secţiile de votare (21:00, ora locală sau ora României, după caz), doi membri ai biroului electoral „verifică dacă în sediul secţiei de votare şi/sau în afara acestuia se află alegători care stau la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot”.

În caz afirmativ, cei doi numără alegătorii care stau la coadă în acel moment şi apoi le „înmânează bonuri de ordine, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare”.

Mai departe, cei doi membri ai biroului electoral întocmesc un proces-verbal constatator, în care notează „numărul alegătorilor aflaţi la rând” şi-l predau preşedintelui biroului electoral din acea secţie care, la rându-i, va trebui să comunice numărul mai sus, biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.

Recomandări

O româncă a plătit 1.700 de euro pentru o vacanță în Turcia și a fost luată la bătaie în hotel, când a cerut altă cameră

Însă misiunea celor doi trimişi să numere coada nu se încheie aici. Prin Decizia BEC, ei „rămân în afara localului de vot, pentru a monitoriza ordinea de acces” şi „interzic altor persoane să se aşeze la rând, pentru a-şi exercita dreptul de vot ulterior orei locale 21.00 sau orei locale a României 21.00, după caz”.  

Doar alegătorii care au primit bonuri de ordine vor mai putea intra în secţie, pentru a vota, iar atunci, ei vor preda „bonurile de ordine primite biroului electoral al secţiei de votare”.

Totul a pornit de la ordonanţa dată de Guvernul Ciolacu

Din 2019 şi până acum, românii din diasporă votau vinerea, între 12.00 și 21.00, iar sâmbăta şi duminica, între 7.00 – 21.00, toate fiind ore locale.

Imediat după anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie anul trecut, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă ce stabilea, prin derogare de la lege, că, „la alegerile pentru președintele României din anul 2025”, românii din străinătate pot vota vineri și sâmbătă între 7.00 (ora locală) – 21.00 (ora locală), iar în duminica alegerilor, doar până când se face ora 21.00 în România.

Această prevedere „poate fi considerată discriminatorie, având în vedere că nu toţi cetăţenii din străinătate vor avea aceeaşi perioadă la dispoziţie pentru a vota, ca urmare a diferenţei de fus orar. Sugerăm revederea normei”, avertiza Consiliul Legislativ, în avizul său. 

Guvernul n-a explicat, în Nota de fundamentare a OUG, de ce e nevoie de această modificare a programului de vot pentru românii din diasporă. Dar purtătorul de cuvânt al Guvernului a precizat că „măsură a fost adoptată, la propunerea Autorității Electorale Permanente, pentru a nu mai lăsa acel ecart de timp de influențare a votului, atunci când el s-a închis în România”. 

În Senat, doar USR a atacat ordonanţa ce limitează timpul de vot 

Ordonanţa Guvernului Ciolacu ar putea fi modificată de Parlament. Ea a fost publicată în Monitorul Oficial şi a intrat în dezbatere, în procedură de urgenţă, la Senat. În Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, senatorul USR Sorin Şipoş a cerut eliminarea prevederilor ce scurtează programul de vot al diasporei în duminica alegerilor. 

„Societatea civilă a sesizat că acest articol este neconstituţional, pentru că afectează dreptul fundamental de a alege”, a explicat senatorul. „Articolul introduce o politică ce discriminează alegătorii din anumite ţări, afectând dreptul lor la condiţii egale de vot, şi creează premisele pentru favorizarea unor candidaţi”.

Senatorul USR a mai precizat, în motivarea amendamentului propus, că „votul în ziua desemnată pentru alegeri este cel fundamental, zilele suplimentare acordate românilor din diaspora fiind pentru a compensa distanţele pe care alegătorii trebuie să le parcurgă pentru a se prezenta la vot”.

În ziua desemnată legal ca fiind ziua votului, alegătorii din Los Angeles, San Francisco sau Vancouver, spre exemplu, vor vota duminica (ziua principală de votare) doar patru ore, de la 7.00 la 11.00. Şi alegătorii din alte state, precum Marea Britanie, vor avea un program de votare semnificativ mai scurt” – Motivarea amendamentului depus de USR.

Senatorul Şipoş consideră că degeaba le-a permis Guvernul Ciolacu românilor din diasporă să voteze şi vineri dimineaţa, pentru că aceea „este o zi lucrătoare şi nu oferă alegătorilor oportunităţi egale de exprimare a votului”.

Alţi parlamentarii USR au mai depus amendamente similare şi în Comisia pentru românii de pretutindeni din Senat. Dar toate au fost respinse de Comisia Juridică şi de cea pentru Administraţie Publică din Senat. Iar pe 3 martie, proiectul de lege pentru aprobarea OUG a trecut de Senat prin adoptare tacită, întrucât se împlinise termenul de 30 de zile de la depunerea ordonanţei în Parlament, spre dezbatere.

Mai departe, ar urma să decidă Camera Deputaţilor, unde proiectul de lege a ajuns pe 12 martie, fiind acum pe masa comisiilor, pentru avizare. Comisia juridică ar trebui să depună raportul pe 9 aprilie.

Cu cine au votat românii din diaspora la alegerile de anul trecut

La alegerile parlamentare de anul trecut, au votat 775.413 români care locuiesc în străinătate, iar la turul I al alegerilor prezidenţiale – 821.703, conform datelor de la Autoritatea Electorală Permanentă.

Cea mai mare prezenţă la vot în diasporă a fost înregistrată în:

● Marea Britanie: 150.123 de alegători (turul I prezidenţiale) şi, respectiv, 142.100 – la alegerile parlamentare;

● Germania: 148.135 de alegători (turul I prezidenţiale) şi, respectiv, 122.389 – la alegerile parlamentare;

● Italia: 123.613 (turul I prezidenţiale) şi, respectiv, 128.302 – la alegerile parlamentare;

● Spania: 88.461 de alegători (turul I prezidenţiale) şi, respectiv, 95.364 – la alegerile parlamentare;

● Franţa: 41.227 de alegători (turul I prezidenţiale) şi, respectiv, 39.079 – la alegerile parlamentare;

● Belgia: 40.357 de alegători (turul I prezidenţiale) şi, respectiv, 34.357 – la alegerile parlamentare;

În SUA, au votat 10.440 de români la turul I de la alegerile prezidenţiale şi 10.817 – la alegerile parlamentare, iar în Canada: 5.168 şi, respectiv, 6.721 de români.  

Potrivit rezultatelor publicate de AEP, la alegerile parlamentare AUR a luat din diasporă 25,7% din voturi, USR – 22%, SOS – 16%, POT – 13,6%, PNL – 7,5%, iar PSD – 3%.

La turul I al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024, Călin Georgescu a fost votat de 43,16% dintre românii din diasporă, Elena Lasconi a obţinut 26,96% din voturi, George Simion – 12%, Nicolae Ciucă – 4,6%, iar Marcel Ciolacu, doar 2,86%. 

La nivel naţional, diferenţa dintre candidatul calificat în turul II (Elena Lasconi) şi candidatul de pe locul 3 (Marcel Ciolacu) a fost de doar 2.740 de voturi. Prin urmare, la următoarele alegeri, fiecare vot ar putea face diferenţa.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro