Bloomberg, despre canalul Dunăre-Marea Neagră: ”Canalul morții a devenit o poartă economică a Europei de Est”

Canalul de 64 de kilometri de la Dunăre până la Constanța are o reputație sinistră pentru români. Mii de deținuți politic au murit aici în prima fază a construcție, iar Nicolae Ceaușescu a dus România în faliment pentru terminarea lucrărilor.

Concurență pentru Franța

Astăzi, canalul a devenit o poartă importante pentru piețele agricole mondiale. La 30 de ani de la căderea comunismului, a contribuit la transformarea uneia dintre cele mai sărace țări ale UE la cel mai mare exportator de grâu ale Uniunii, alături de Franța. Simbolul opresiunii și vanității totalitare este acum un exemplu în ce privește transformarea unei țări care a avut de îndurat un trai aspru în timpul Războiului Rece, notează jurnaliștii de la Bloomberg.

După o perioadă de agitație politică, marcată de lipsuri și coruupție, România și Bulgaria beneficiază acum de pe urma pieței unice europene și a fondurilor UE. Împreună, cele două țări au primit circa 30 de miliarde de euro doar pentru agricultură, ce le-a ajutat să modernizeze acest sector.

Din iulie încoace, România a exportat 2,3 milioane de grâu, mai mult decât orice altă țară din Uniunea Europeană, deși se prevede ca până la finalul anului să fie depășită de către Franța.

Gheorghe Lămureanu, un fermier de 64 de ani din Dobrogea, folosește apa din canalul Dunăre-Marea Neagră pentru a-și uda culturile. ”Tranziția de la comunism a fost dificilă. Eram obișnuiți să fim doar producători. Nu știam să vindem și a trebuit să ne adaptăm”, a spus fermierul.

Legătura dintre Dunăre și Marea Neagră era numită Canalul Morții în anii 50 după ce mii de deținuți politic au murit la construcția sa. Lămureanu nu a uitat brutalitatea autorităților, dar înțelege rostul canalului.

Canalul este o moștenire a epocii comuniste, dar este unul dintre proiectele care aduce beneficii enorme.

Gheorghe Lămureanu, fermier din Dobrogea

Exporturile agricole ce pleacă din Constanța nu sunt în majoritate românești. Pe Dunăre vin recoltele din Serbia, Slovacia și Ungaria și există posibilitatea ca în acest an să fie depășit recordul de marfă care trece prin portul Constanța care datează din 1989.

Infrastructura terestră, o problemă nerezolvată

Principalul obstacol în calea unei expansiuni și mai ample este infrastructura feroviară și rutieră de proastă calitate din România, precum și tehnologia portuară veche care face ca vasele să fie încărcate mai încet decât în porturile din vestul Europei.

Constanța este pe cale să obțină un avantaj competitiv major. Un nou complex de 24 de silozuri ce vor fi date în folosință vor transfera în vapoare 72.000 de tone de cereale pe zi, de șase ori mai repede decât capacitatea actuală. Complexul a costat peste 50.000.000 de euro și a fost finanțat de bănci din România. UE a plătit pentru conexiunea la calea ferată a noului terminal.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE