Bloomberg: Republica Moldova se teme că va fi uitată de UE, în vreme ce Ucraina face propriile eforturi pentru aderare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Este important să nu fim uitați, să nu fim lăsați în urmă, să nu devenim o zonă gri. Cetățenii din Republica Moldova au votat în mod covârșitor pentru integrarea europeană încă dinainte de începerea războiului”, a avertizat șefa guvernului de la Chișinău Natalia Gavrilița, într-un interviu pentru Bloomberg.
În vreme ce toți ochii sunt ațintiți asupra Ucrainei, care încearcă să grăbească procesul aderării la Uniunea Europeană, Republica Moldova, vecina sa, se teme că propriul efort de a se alătura blocului comunitar va fi uitat.
Moldova, cea mai săracă țară europeană, s-a lovit de probleme încă de la câștigarea independenței în 1991, scrie Bloomberg.
S-a confruntat cu o corupție galopantă, cu schimbări de direcție politică între Moscova și Vest și cu un conflict înghețat în Transnistria separatistă, unde prezența trupelor ruse mărește riscul de extindere a războiului din Ucraina.
Campania de promovare a aderării la UE începuse înainte ca Vladimir Putin să demareze invazia din Ucraina. Iar acum, șefa guvernului de la Chișinău, Natalia Gavrilița, a mers la Davos pentru a susține acest efort și pentru a aduna sprijin.
Ea a subliniat că Moldova își consolidează instituțiile și statul de drept, sarcini de bază pentru orice candidat la aderare.
Dar cu o economie suferindă, și dependentă de livrările de gaze ale Rusiei, Gavrilița a avertizat că țara sa beneficiază de o fereastră de timp scurtă, pentru ca solicitarea de aderare, depusă pe 3 martie, să fie analizată la Bruxelles și în capitalele UE.
„Momentul (acțiunii) este acum”, a spus ea într-un interviu acordat marți. „Este important să nu fim uitați, să nu fim lăsați în urmă, să nu devenim o zonă gri. Cetățenii din Moldova au votat în mod covârșitor pentru integrarea europeană încă dinainte de începerea războiului”, a spus șefa guvernului, citată de Bloomberg.
Nu va fi un parcurs simplu.
În 2018, UE suspendase ajutorul financiar pentru Chișinău, dezamăgită de scandalurile de corupție din țară și de încălcarea promisiunilor de reformă.
Un an mai târziu, un guvern condus de Maia Sandu s-a instalat la putere, promițând o guvernare corectă și o reformă a justiției.
Dar acele eforturi s-au oprit și ele, întrerupte mai întâi de căderea guvernului Sandu, demisă din funcție de socialiști, colegii temporari de coaliție.
Maia Sandu a câștigat ulterior alegerile prezidențiale, iar anul trecut, partidul ei a câștigat alegerile parlamentare, formând guvernul.
Însă obstacolele au fost și ele numeroase: pandemia COVID, creșterea prețurilor la gaze naturale, iar acum costurile războiului din Ucraina, inclusiv cele cu găzduirea a zeci de mii de refugiați din țara vecină.
Economia a fost serios lovită, inflația ajungând la 27% în aprilie. După o creștere de 14% în 2021, economia va stagna anul acesta, mai estimează Bloomberg.
În vreme ce tensiunile au crescut în regiunea transnistreană, unde mai multe atacuri suspecte au avut loc săptămânile trecute, temerile privind atragerea Moldovei în războiul din Ucraina sunt mai mici acum decât la începutul invaziei Rusiei, a spus Gavrilița.
Totuși, autoritățile de la Chișinău „sunt îngrijorate cu privire la efectul pe termen mediu asupra stabilității în regiune”, a admis șefa guvernului. De aceea, în vreme ce își va menține statutul neutru din punct de vedere militar, Moldova nu exclude unele investiții în apărare, a spus Gavrilița.
„Ținând cont de riscurile tot mai mari, trebuie să fim mai bine pregătiți să ne apărăm singuri”, a spus ea.
Gavrilița a cerut, de asemenea, țărilor europene să ofere mai mult ajutor financiar Chișinăului.
Moldova are nevoie de cel puțin 400 de milioane de euro în granturi pentru pentru a-și menține sustenabilitatea datoriei și moneda sub control.
UE a promis 53 de milioane de euro, iar Moldova poartă discuții cu Germania, Franța și alte state pentru mai mulți bani, dar este încă departe de atingerea obiectivului.
