BNR majorează dobânda de referință de la 2,5% la 3%, în lupta cu inflația. Analist: „Să nu creadă cineva că va rămâne la 3%”

Decizia BNR va duce la dobânzi mai mari pentru credite, urmând să fie afectate atât cele noi, cât și cele deja contractate și la care trebuie plătite rate.

Dobânzi mai mari, credite mai scumpe

Consultantul fiscal Adrian Bența spune că majorările de dobânzi vor continua, deoarece România are inflație mare.

„Pentru omul simplu înseamnă creșteri la dobânzile de la împrumuturi. Este vorba de combaterea inflației: urmează acces mai greu la credite, ceea ce mai departe reduce cererea. Este un trend de creștere a dobânzilor, să nu creadă cineva că va rămâne la 3%”, a spus Bența, pentru Libertatea.

• Rezerva Federală, banca centrală a SUA, a decis în martie prima creștere a dobânzilor, de 0,25%, de după declanșarea pandemiei, în lupta cu cea mai mare inflație din ultimii 40 de ani.

Vin noi scumpiri

BNR se referă la rândul său la inflație în comunicatul oficial.

„Rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35 la sută în ianuarie și la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în luna decembrie 2021”, conform băncii centrale.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației este așteptată să crească mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, pe fondul războiului din Ucraina.

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

„Determinante pentru noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețul combustibililor, și mai ales de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența creșterii mai puternice a cotațiilor țițeiului și a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale instituite”, mai arată BNR.

Incertitudini la fonduri europene și deficit

Banca Națională notează că o sursă de incertitudini o reprezintă absorbția de fonduri europene, în special a celor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în vreme ce alta este reducerea deficitului bugetar.

Acesta este diferența dintre veniturile și cheltuielile anuale ale României.

România se află în procedură de deficit excesiv și trebuie să reducă deficitul de la 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB) la un nivel sub 3% în anul 2024.

Urmărește-ne pe Google News