Fostul șef DGIPI condamnat pentru favorizarea lui Puiu Popoviciu obține daune de 250.000 de lei, după achitare, din partea statului român
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cornel Șerban, primul șef de serviciu secret din România condamnat într-un dosar de corupție, apoi achitat în revizuire, cere despăgubiri de 12 milioane de lei de la statul român.
Cuprins:
- Plătit pentru 600 de zile de închisoare
- Condamnările anulate din dosarul lui Puiu Popoviciu
- Fostul șef al DGIPI se plânge că n-a mai ajuns general din cauza DNA
- Tribunalul: Daunele nu trebuie să devină o sursă de îmbogățire
- Instanța: „Reclamantul a fost beneficiarul pachetelor trimise în penitenciar”
- Acuzațiile procurorilor DNA în dosarul terenurilor din Băneasa
Plătit pentru 600 de zile de închisoare
Fostul șef al DGIPI fusese condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru intervenții pe lângă anchetatori în favoarea lui Puiu Popoviciu în dosarul privind terenurile de 224 de hectare din Băneasa ale Universității de Științe Agronomice.
După ce judecătoarele Adriana Pencea, Ionela Tudor și Liana Nicoleta Arsenie de la Curtea de Apel București au contribuit fiecare, cu câte o soluție, la anularea condamnărilor din dosarul lui Puiu Popoviciu, Cornel Șerban a deschis pe rolul Tribunalului București un proces cu obiectul „reparare prejudicii erori judiciare”.
Fostul șef al DGIPI a cerut despăgubiri de 12 milioane de lei, însă pe fond a obținut, deocamdată, 250.000 de lei pentru 600 zile de închisoare.
Procesul va ajunge însă la Curtea de Apel București (CAB), iar recursul se va judeca la Înalta Curte (ÎCCJ).
Judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie este președinta CAB, în timp ce judecătoarea Lia Savonea conduce instanța supremă.
Puiu Popoviciu a obținut pe etape revizuirea condamnării din dosarul terenurilor din Băneasa:
- Judecătoarea Adriana Pencea i-a admis în principiu cererea de revizuire și i-a suspendat condamnarea. În trecut, pe vremea când era la Tribunalul Giurgiu, jud. Adriana Pencea l-a eliberat mai devreme pe Liviu Dragnea, apreciind că „pe durata detenției a avut un comportament exemplar”.
- Judecătoarea Ionela Tudor i-a admis o cerere în contencios administrativ și a anulat singurele acte normative care includeau terenurile în patrimoniul statului român. În trecut, jud. Ionela Tudor a suspendat analiza tezei de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă invocând nevoia de „stabilitate politică”.
- Judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie a admis pe fond cererea de revizuire și i-a achitat pe Puiu Popoviciu și pe ceilalți inculpați. În legătură cu mandatul de președinte al Lianei Arsenie, judecătorul Laurențiu Beșu a vorbit în interviul acordat publicației Recorder despre felul cum judecătorii sunt scoși din dosarele „sensibile”, fie prin detașări, fie prin presiuni. Pe de altă parte, magistratul a arătat că la CAB sunt favorizați judecătorii dispuși să dea soluții blânde.
- Judecătoarea Lia Savonea (în complet cu magistrații Isabelle Tocan și Iulian Dragomir) de la Înalta Curte au confirmat pe data de 15 ianuarie 2025 hotărârea CAB. Până acum, judecătoarea a ajutat cel puțin 10 nume grele din politică, administrație și mediul privat să scape ori să își îndulcească situația penală.
Condamnările anulate din dosarul lui Puiu Popoviciu
Reamintim că Puiu Popoviciu fusese condamnat pe 23 iunie 2016 la 9 ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupție, după ce în perioada 2000-2004 a făcut o înțelegere cu Universitatea de Agronomie pentru a prelua ilegal terenuri de 224 de hectare la un preț de 150 de ori mai mic decât valoarea de piață.
Ulterior, pe data de 3 august 2017, Înalta Curte l-a condamnat pe Puiu Popoviciu în lipsă la 7 ani de închisoare.
În acelaşi dosar, au mai fost condamnaţi:
- Cornel Şerban (fostul şef DGIPI) - 2 ani şi 6 luni cu executare,
- Ioan Nicolae Alecu (rectorul USAMV Bucureşti) - 6 ani de închisoare cu executare,
- Petru Pitcovici (fost şef în Direcţia Generală Anticorupţie din MAI) - 2 ani cu suspendare,
- Ştefan Diaconescu - 5 ani cu executare
- Andrei Mihai Bejenaru - 6 ani cu executare.
Puiu Popoviciu fugise deja din țară, fiind ulterior localizat în Marea Britanie, de unde autoritățile române n-au reușit să obțină extrădarea.
În schimb, Cornel Șerban a mers la pușcărie, iar după admiterea cererii de revizuire a dat statul român în judecată.
Fostul șef al DGIPI se plânge că n-a mai ajuns general din cauza DNA
Fostul șef al DGIPI a fost acuzat și apoi condamnat pentru că, în 2009, alături de Petru Pitcovici, a intervenit pe lângă un ofițer de poliție judiciară de la DNA în scopul obținerii unei soluții de neîncepere a urmăririi penale în dosarul lui Puiu Popoviciu. În schimb, ofițerului i s-a promis avansarea în funcție.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București în data de 9 aprilie 2025, Cornel Șerban a arătat că a fost acuzat și condamnat pe nedrept pentru complicitate la dare de mită și favorizarea infractorului:
- „În urma unei cereri de revizuire (…) a fost achitat definitiv pentru ambele infracțiuni, instanța constatând că fapta nu a existat, acuzațiile fiind rezultatul unui proces speculativ și al unei ficțiuni.
- În ceea ce privește prejudiciul moral, reclamantul a expus faptul că a fost supus unui tratament degradant și umilitor în cadrul sistemului penitenciar, menționând condiții de igienă precare, supraaglomerare și expunerea la riscuri medicale.
- A relatat că trauma a fost amplificată de mediatizarea agresivă a cazului, prin care imaginea sa publică și cariera de 27 de ani au fost distruse.
- A mai precizat că suferințele s-au extins asupra familiei sale, fiica sa fiind stigmatizată și batjocorită în perioada liceului, a facultății și în timpul proceselor de angajare, în timp ce soția sa a necesitat îngrijiri psihiatrice.
- Suplimentar, a invocat faptul că autoritățile i-au confiscat fotografii de familie care nu aveau legătură cu dosarul penal, bunuri care nu i-au fost restituite până în prezent.
- A arătat că a fost privat de posibilitatea avansării profesionale la gradul de general și a suferit pierderi financiare semnificative în momentul retrogradării sale.
- În consecință, a solicitat plata sumei de 50.000 lei pentru prejudiciul moral cauzat de reținerea de 24 de ore și suma de 12.000.000 lei pentru cele 600 de zile de detenție.
- În completare, reclamantul a solicitat repararea prejudiciului material în cuantum total de 1.426.451 lei, fundamentându-și cererea pe art. 539 C. pr. pen. și art. 1.349 C. civ.
- A detaliat că această sumă cuprinde 80.190 lei pentru onorarii de avocați și experți, 56.436 lei pentru cheltuieli de întreținere în penitenciar, 18.952 lei pentru diferențele salariale apărute în perioada punerii la dispoziție și 1.270.873 lei reprezentând diferența dintre salariul dinaintea anchetei și nivelul pensiei primite”, se arată în documentul citat.
În schimb, Ministerul de Finanțe a depus întâmpinare și a arătat că daunele morale solicitate sunt excesive, întrucât cuantumul de 50.000 lei pentru o zi de reținere preventivă și de 12.000.000 lei pentru privare de libertate este nejustificat, având în vedere jurisprudența CEDO, care a acordat sume rezonabile de 4.000 euro pentru o perioadă de aproape un an de arestare nelegală.
Tribunalul: Daunele nu trebuie să devină o sursă de îmbogățire
Pe data de 15 iulie 2026, Tribunalul București a admis în parte cererea lui Cornel Șerban și i-a acordat 250.000 de lei daune morale pentru perioada de detenție și 5.000 de lei pentru ziua în care a fost reținut.
În Hotărârea nr. 1022/2026 judecătorul fondului explică de ce i-a a dat fostului șef al DGIPI daune de 50 de ori mai mici doar pentru privarea de libertate:
- „Pentru o măsură preventivă privativă de libertate luată în condiţii nelegale statul datorează despăgubiri, indiferent de rezultatul procesului penal, tocmai pentru că şi-a încălcat propriul său sistem normativ, tot astfel şi privarea de libertate a unei persoane faţă de care, analizând fondul acuzaţiei, statul nu reuşeşte să răstoarne prezumţia de nevinovăţie reclamă un necesar drept la despăgubire. (…)
- Referitor la cuantificarea prejudiciului mai este de menţionat că în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut în mod constant că prin mărimea ei, suma de bani acordată cu titlu de daune morale nu trebuie să devină o sursă de îmbogăţire pentru victimă, dar nici să aibă numai un caracter pur simbolic, ci ea trebuie să reprezinte doar atât cât este necesar pentru a uşura ori compensa, în măsura posibilă, suferinţele cauzate.
- De asemenea Curtea Europeană a Drepturilor Omului, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci procedează la o apreciere a circumstanţelor particulare ale cauzei, relativ la suferinţele fizice şi psihice suferite de persoana în cauză, astfel cum sunt evidenţiate prin probele administrate. (…)
- Evaluare prejudiciului trebuie să reflecte nu doar durata strictă a privării de libertate, ci și impactul concret asupra vieții reclamantului, însă valoarea despăgubirilor poate fi stabilită având ca punct de reper jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
- În acest context, tribunalul observă că în cauza (….) au fost acordate daune morale de 5.000 euro (…) pentru arestarea inculpatei pe o perioadă de două luni, în cauza (…) de 5.200 euro pentru repararea prejudiciului moral cauzat prin menținerea arestării inculpatului pe o perioadă de 1 an și 5 luni, iar în cauza (…) de 6.000 de euro pentru o privare de libertate de 18 luni ca urmare a condamnării în faţa instanţelor de fond şi achitare în etapa procesuală a recursului.
- În concluzie, raportat la circumstanţele concrete ale cauzei analizate anterior vizând durata măsurii, starea de sănătate a reclamantului, afectarea vieţii de familie şi carierei profesionale, atingerea adusă demnităţii acestuia, tribunal apreciază că obligarea pârâtului la plata sumei de 250.000 lei cu titlu de daune morale pentru privare nelegală de libertate (600 zile de închisoare) şi a sumei de 5.000 lei, cu titlu de daune morale pentru privare nelegală de libertate (1 zi de reţinere preventivă) are caracter echitabil şi reprezintă un remediu eficient pentru repararea prejudiciului cauzat fără a-l transforma într-un beneficiu patrimonial nejustificat”, notează judecătorul.
Instanța: „Reclamantul a fost beneficiarul pachetelor trimise în penitenciar”
Instanța i-a respins lui Cornel Șerban celelalte capete de cerere, explicându-i de ce nu îl poate despăgubi pentru cheltuielile cu avocații și pachetele primite în penitenciar:
- „În privinţa sumei de 23.942,80 lei (….) tribunalul observă că, potrivit menţiunilor din extras, această sumă reprezintă plata către Cabinet avocat (…) însă, în lipsa depunerii unui contract de asistenţă juridică şi a facturii emise în baza acestuia, nu rezultă faptul că suma respectivă ar fi fost plătită pentru asistenţa juridică şi reprezentarea reclamantului de către cabinetul de avocat menţionat, în litigiul penal pentru care este solicitată.
- Este adevărat că reclamantul a depus la dosar contractul de asistenţă juridică nr. 2779449, însă în acel contract este menționată o altă sumă de bani, din acest motiv, nerezultând că extrasul de cont menţionat priveşte contractul respectiv.
- În mod similar, contracte de asistenţă juridică depuse la dosar nu pot face decât dovada existenţei mandatului de reprezentare şi a drepturilor şi obligaţiilor pe care trebuie să le îndeplinească părţile contractante, iar facturile nu sunt document care atestă plata, ci obligaţia născută în sarcina părţii de a plăti suma de bani înscrisă în cuprinsul acestora. Prin urmare nici contractele de asistenţă juridică şi nici facturile nu pot face dovada achitării onorariului de avocat (…)
- Reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 56.436 lei reprezentând daune materiale constând în cheltuieli pe care a fost nevoit să le facă pentru a se putea întreține în penitenciar și a păstra legătura din mediul carceral cu familia sa.
- Tribunalul observă că prejudiciul material invocat nu rezultă din materialitatea faptei impunându-se a fi dovedit, întrucât în mediul penitenciar deţinuţilor le sunt asigurate hrana, cazarea, servicii medicale, produse necesare pentru întreţinerea curăţeniei.
- Or, simplul fapt că reclamantul a primit sume de bani şi pachete în penitenciar, în lipsa dovezilor concrete privind destinaţia şi necesitatea acestora, nu este susceptibil a proba prejudiciul material invocat.
- Tribunalul mai reţine că prejudiciul reprezintă rezultatul, efectul negativ suferit sub aspect patrimonial ca urmare a faptei ilicite săvârşite. Or, reclamantul a fost beneficiarul pachetelor şi al sumelor de bani trimise pe care le-a folosit, iar nu persoana al cărei patrimoniu s-a diminuat, deci titular al creanţei”, se mai arată în documentul citat.
Acuzațiile procurorilor DNA în dosarul terenurilor din Băneasa
Potrivit DNA, în perioada 2000 - 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 de hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu.
- „În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat.
- În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de 1 dolar/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp.
- Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti - Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale”, susţineau procurorii.
Conform DNA, Universitatea de Ştiinţe Agricole nu a avut niciun beneficiu în urma acestei asocieri, dimpotrivă, a pierdut suprafaţa de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare şi în exploatare.
„Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafaţa de 224 ha, a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei. Prejudiciul cauzat USAMV Bucureşti se ridică la suma de 619.472.218 lei şi se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA şi din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru”, mai spuneau procurorii.
