Cum se vor împărţi fondurile europene: UE ar vrea să ia din banii statelor din est pentru a-i da Greciei şi Spaniei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statele din centrul şi estul Europei , în special Ungaria şi Polonia, vor plăti, la propriu, un preţ scump pentru problemele create în ultimul an Uniunii Europene. O schiţă a bugetului UE pentru perioada 2021 - 2027, văzută de către Financial Times, arată că modul în care sunt alocate fondurile de coeziune se schimbă, urmând ca un anumit procent din banii est-europenilor să meargă la state lovite puternic de criza europeană precum Grecia şi Spania.
Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul vrea să nu mai distrubuie fondurile europene doar în baza PIB-ului pe cap de locuitor. În schimb, noile criterii vor merge de la educaţie şi inovaţie până la migraţie şi mediu.
Fondurile de coeziune au însumat, până acum, 350 de miliarde de euro. Schiţa noului buget UE va fi dezvăluită luna viitoare.
În acelaşi timp, Comisia Europeană revizuieşte condiţiile de eligibilitate, inclusiv respectarea statului de drept şi mai multe restricţii pentru cum pot fi folosite fondurile UE.
Planurile creionate la Bruxelles sunt îngrijorătoare mai ales pentru Polonia şi Ungaria, doi dintre marii beneficiari ai fondurilor de coeziune, criticate de la Bruxelles pentru derapaje democratice. Varşovia a avertizat deja că o eventuală conexare a fondurilor UE de independenţa justiţiei va crea "probleme enorme" şi va dăuna drepturile suverane ale statelor.
Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, recunoaştea, într-un interviu acordat Libertatea în ianuarie, că există o dezbatere aprinsă despre condiţionarea alocării fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Este un subiect care a fost ridicat, din cauza anumitor derapaje din unele state membre, dar nu avem pentru actualul exercițiu financiar, plus încă 3 ani, deci până în 2023, nicio posibilitate de a corela alocarea de fonduri. Singurul criteriu a fost PIB-ul pe cap de locuitor. Deci aceasta este clar o dezbatere valabilă după 2020 (...) Sunt mai multe idei. Una de a corela aceste fonduri, pe lângă alte condiționalități economice, și de respectare a statului de drept. Statul de drept este o valoare fundamentală, fiecare stat care aderă trebuie să știe că UE nu aduce numai beneficii, ci și responsabilități și obligații. UE nu este doar un bancomat de unde te duci și scoți bani, ieftin, ca să faci proiecte finanțate", declara Creţu, precizând că, personal, nu este de acord cu o astfel de opţiune.
Detaliile viitorului buget sunt încă puse la punct în spatele uşilor închise, notează Financial Times. Dar diplomaţi şi experţi se aşteaptă la o redirecţionare a fondurilor dinspre Polonia, Cehia şi statele baltice în direcţia Italiei, Spania, Grecia şi chiar unele regiuni ale Franţei.
,,Încearcă să aranjeze lucrurile împotriva noastră", spune ambasadorul la Bruxelles al unui stat membru care va fi afectat de reformele plănuite. ,,Este un alt mod prin care noi vom pierde bani".
După extinderea din 2004 a Uniunii Europene, aşa-zisele fonduri structurale erau menite să reducă disparităţile dintre vechile şi noile state membre.
Citeşte şi: Analiză BBC: Kim Jong-un, schimbare de imagine înaintea întâlnirii cu Coreea de Sud și Trump
