Președintele Bulgariei a dizolvat Parlamentul și a convocat noi alegeri parlamentare. Va fi al cincilea scrutin în doi ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bulgaria se adâncește mai profund într-o criză politică în care se află de peste doi ani, după ce formațiunile parlamentare alese după scrutinul din octombrie 2022 nu au reușit să învestească un nou guvern, iar președintele Rumen Radev a dizolvat joi, 2 februarie, Parlamentul și a convocat alegeri pentru 2 aprilie, relatează Politico.
Alegerile anticipate parlamentare care vor avea loc peste două luni vor fi cel de-al cincilea scrutin în care bulgarii sunt invitați să-și aleagă aleșii din ultimii 2 ani.
Ele au fost convocate după ce partidele alese în Parlament în urma alegerilor din octombrie nu au reușit să formeze o majoritate parlamentară pentru a instala un nou guvern.
După ce a dizolvat joi Parlamentul, Radev a semnat, de asemenea, crearea unui nou guvern interimar, care va fi condus de actualul prim-ministru interimar, Galab Donev.
Fost ministru al muncii și afacerilor sociale, Donev a fost numit prim-ministru interimar în august anul trecut, după ce o moțiune de cenzură a provocat prăbușirea guvernului anterior, condus de proeuropeanul Kiril Petkov.
Petkov, care a venit la putere în urmă cu doar șase luni înainte de a fi demis, a fost votat pe baza promisiunii sale de a lupta împotriva corupției. Iar de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, el a adoptat o poziție neobișnuit de fermă împotriva Moscovei.
Kiril Petkov a dat vina pe Rusia și pe puternica mafie din Bulgaria, după ce guvernul de la Sofia a căzut, ca urmare a votului de neîncredere din legislativ.
Alegerile din 2 octombrie 2022 au fost câștigate de formațiunea de dreapta GERB, condusă de fostul premier Boiko Borisov, cu 25,4% din voturi. Principalul rival, formațiunea reformistă „Continuăm schimbarea”, a fostului premier Kiril Petkov, al cărui cabinet de coaliție s-a prăbușit în iunie, s-a clasat pe locul al doilea cu 20,2% din voturi. Participarea la vot a fost de numai 35%, o cifră care a ilustrat perfect apatia alegătorilor după ani de criză.
Criza politică în curs amenință planurile țării de a adera la zona euro de la 1 ianuarie 2024, întrucât un guvern interimar nu va putea adopta modificările legislative necesare pentru a îndeplini criteriile înainte de formarea unui nou parlament.
